Combinatele chimice și impactul lor asupra sănătății populației
Am văzut cu toții zilele acestea performanța ministrului Sănătății, Attila Cseke. Am văzut cum bolnavii sunt dați afară din spitale pe tărgi, cu perfuziile agățate, copiii nou-născuți sunt scoși cu incubatoare, aceasta fiind doar o măsură „dură, dar necesară” pe care Guvernul Boc a fost „nevoit” să o adopte. Desigur, spitalele închise pe motive care frizează ridicolul, se vor transforma peste noapte în instituții profitabile din care grămada portocalie își va asigura fondurile.
Închiderea acestor spitale ne-a atras atenția și dintr-o altă perspectivă – cea a oamenilor suferinzi de boli profesionale. Ce vor face acești oameni în condițiile în care cea mai apropiată clinică se va afla la sute de kilometri distanță?
Vom continua și în această săptămână drumul campaniei noastre prin orașele țării în care industria chimică își lasă amprenta asupra comunității locale. Săptămâna trecută am vorbit despre cazurile Năvodari, Turda, Râșnov și Galați iar acum avem în față cazul companiei AMURCO S.A. din Bacău, membră a grupului InterAgro.
Combinatul chimic AMURCO este al doilea poluator principal din Bacău, după CET, și din activitatea sa de producție a îngrășămintelor chimice rezultă o contaminare a atmosferei și a apelor cu amoniac, un gaz toxic și cu un miros foarte puternic. După ce limitele maxime de contaminare cu amoniac pe râul Bacău au fost atinse la începutul acestui an, un grup de cetățeni au luat inițiativa și au demarat acțiuni pentru retragerea avizului de mediu la Administrația Bazinală de Apă (ABA) Siret Bacău.
Cazul AMURCO este un alt exemplu în care autoritățile din domeniu își aruncă pisica moartă peste gard una alteia. Agenția Națională pentru Protecția Mediului, ca și în cazul Năvodari, e direct implicată în acest subiect pentru că a prelungit autorizația integrată de mediu până în 2021 fără a solicita Direcției Publice de Sănătate realizarea unui studiu asupra populației din care să rezulte impactul pe care îl are amoniacul asupra sănătății.
Direcția de Sănătate Publică dă vina pe lipsa banilor și a echipamentelor de expertiză care mai sunt disponibile astăzi doar în București, dar și pe faptul că ARPM nu a solicitat realizarea studiului. Totuși, ei afirmă cu seninătate că poluarea cu amoniac nu a afectat nici un locuitor și că bolile profesionale ale aparatului respirator înregistrate până acum sunt cauzate de alte substanțe toxice.
Medicii specialiști sunt de altă părere. Ei consideră că expunerea la amoniac poate cauza probleme respiratorii iar o expunere prelungită poate cauza bronșită cronică, emfizem pulmonar și modificări de creștere în rândul copiilor.
Emil-Adrian Maghinici,
Coordonator Departamentul de Relații Externe al PER
Tania-Andreea Bagheolca,
Consultant Departamentul de Relații Externe al PER
Adrian-Ionel Sima,
Consultant Departamentul de Relații Externe al PER
