• Ne gasiti si pe retelele sociale

Programul de Guvernare al Partidului Ecologist Roman

PARTIDUL ECOLOGIST ROMÂN

Ecologizarea mediului politic, economic și social

PROGRAMUL DE GUVERNARE AL PER

Luând în calcul contextul internațional, recentele crize economice, financiare și de securitate, dar și situația în care se află România, PER consideră că se impune un nou tip de gândire politică, mai combativ, care să realizeze o intrepătrundere și o coordonare în spațiu și timp a unei strategiei de dezvoltare pe termen lung. Din punctul nostru de vedere, această strategie trebuie să vizeze toate palierele esențiale – mediu, infrastructură, agricultură, economie, educație, sănătate, cu o perioadă lungă de aplicabilitate (2035, spre exemplu).

Ulterior, se impune organizarea anuală a unei sesiuni  „de bilanț” destinată informării populației și mediului de afaceri intern și internațional asupra stadiului de implementare și al  eventualelor deficiențe sau întârzieri întâmpinate.

Reconsiderarea rolului statului prin înțelegerea locului  limitat pe care acesta încă îl are în gestionarea dezvoltării și creșterii economice.

Utilizarea sistemului de finanțare public-privat în realizarea programelor de dezvoltare în infrastructură, utilități, educație, sănătate.

Reconsiderarea raportului dintre protecția socială și asistarea socială prin stimularea motivării muncii și a ridicării nivelului general de educație și pregătire profesională.

Restructurarea industriei românești în direcția dezvoltării acelor ramuri capabile să valorifice factorii de producție interni (ex. potențialul agricol) în vederea stimulării cererii interne și reducerii importurilor.

Utilizarea atributelor pieței de capital pentru sporirea surselor de finanțare a economiei:
–  majorarea contribuției cercetării, dezvoltării la creșterea competitivității economice și respectarea normelor de mediu.
– promovarea la nivel de prioritate națională a necesității de rezolvare prin consens național a unor deficite cronice ale economiei românești cum ar fi : siguranța energetica, politica demografică, politica de amenajare a teritoriului pentru realizarea sistemului național de irigații și de prevenire sau protecție față de catastrofele naturale.

Gândirea și implementarea unui sistem în care obiectivele economice și cele ecologice să se completeze în așa fel încat pagubele economico-ecologice să fie minime

Redimensionarea creșterii economice pentru o distribuție mai echitabilă a resurselor

Conservarea resurselor naturale

Intreținerea diversității ecosistemelor

Creșterea eficienței energetice

Asigurarea unui mediu curat ar trebui să se afle pe lista de priorități a tuturor formațiunilor politice. Din păcate însă, lipsa de educație referitoare la protecția mediului își spune cuvântul, iar politicile nu sunt gândite nici din perspectiva respectului pentru mediu, nici din cea a consumului de energie.

 

Propunerile Partidului Ecologist Român:

  1. Stoparea defrisărilor ilegale
  2. Interzicerea tăierilor de păduri și a exportului de buștean și cherestea pe o perioadă de 10 ani
  3. Interzicerea mineritului pe bază de cianuri
  4. Interzicerea tehnologiilor de fracturare hidraulică de mare și mic volum
  5. Depoluarea, înverzirea și ecologizarea orașelor – Eco City
  6. TVA zero la produsele bio și produsele traditionale – o măsura care este atât în beneficiul cetățenilor, dar care reprezintă și o gură de oxigen pentru producătorii interni.
  7. Promovarea achizițiilor publice verzi și introducerea unor criterii de mediu care să permită îmbunătățirea calității produselor și serviciilor oferite cetățenilor.
  8. Întocmirea unui inventar forestier național în scopul unei bune cunoașteri a resurselor silvice și crearea cadrului necesar în vederea realizării lucrărilor de cadastru pentru Fondul forestier național.
  9. Promovarea certificării forestiere în Fondul forestier național în scopul creșterii potențialului economic și ecologic al pădurilor.
  10. Aprobarea unei strategii forestiere naționale și revizuirea Programului forestier național în scopul unui management durabil al pădurii.
  11. Elaborarea unui program național de împădurire care să aibă ca principal obiectiv creșterea suprafețelor împădurite (minimum 40%) ca suport al adaptării la efectele schimbărilor climatice .
  • Eficientizarea actului de control privind respectarea regimului de utilizare a resurselor pădurii.
  • Sprijinirea autorităților publice locale, a regiilor autonome și societăților comerciale aflate în subordinea unităților administrativ-teritoriale, în vederea achiziționării de mijloace de transport în comun acționate electric. Ținta – 2020 transportul public să nu mai fie un factor de poluare.
  1. Îmbunătățirea și extinderea sistemului național de monitorizare a calității aerului.
  2. Prevenirea și controlul poluării industriale prin: – asigurarea investițiilor necesare pentru îndeplinirea angajamentelor stabilite în Tratatul de aderare a României la UE.
  3. Redeschiderea industriilor locale prin folosirea materiilor prime reciclate (de exemplu, Romcarbon, Stirom).
  • Încurajarea creării de locuri de muncă „verzi”, făra afectarea competitivității.
  1. Introducerea unui sistem de garanții financiare conform legislației europene pentru responsabilitatea de mediu a poluatorului.
  2. Includerea criteriului de sustenabilitate cu titlul obligaroriu în cadrul proceselor de achiziție publică.
  3. Legiferarea Răspunderii Extinse a Producătorului prin care compania care pune un anumit produs pe piața are obligația de a furniza strategia de valorificare a acestuia la încheierea ciclului de viață.
  4. Reducerea vulnerabilității la efectele schimbărilor climatice, prin îmbunătățirea capacității de răspuns la nivel central, regional și local în situații de urgenta generate de inundații ori seceta, prin concentrarea acțiunilor în special în zonele în care cetățenii sunt deosebit de vulnerabili și/sau ecosistemele sunt expuse riscului unor asemenea efecte.
  5. Integrarea elementelor de protecție a apelor în politicile sectoriale dezvoltate la nivelul Uniunii Europene, în particular politica agricolă comuna, energia și schimbările climatice.
  6. Protejarea patrimoniului natural ți a biodiversității, prin promovarea utilizării și a dezvoltării tehnologiilor care respectă mediul, în principal în domeniul transportului.
  7. Exploatarea resurselor naturale și energetice ale țării nu trebuie să afecteze siturile arheologice și nici potențialul turistic.
  8. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru îndeplinirea, până în 2020, a angajamentelor asumate de România pentru implementarea pachetului “Energie – schimbări climatice” – finanțarea, prin Fondul pentru Mediu, a proiectelor publice și private, care au ca rezultat demonstrabil reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
  9. Crearea unui sistem energetic axat pe trei obiective: (independență energetică, impact limitat asupra mediului, energie la un preț accesibil pentru toți, cetățeni și societăți comerciale deoptrivă.
  10. Îmbunătățirea cadrului legislativ a metodologiilor, normelor și reglementărilor în domeniul sistemului național de meteorologie, în vederea punerii în aplicare a planului de acțiuni; – reducerea vulnerabilității pe termen mediu și lung la efectele schimbărilor climatice prin dezvoltarea planurilor de acțiuni la nivel central, regional și local.
  11. Îmbunătățirea cadrului legislativ și instituțional pentru un management coerent al rețelei de arii naturale protejate.
  12. Cartarea habitatelor naturale și a habitatelor speciilor sălbatice de interes comunitar li stabilirea sistemului de monitorizare a stării de conservare a acestora.
  13. Planuri de management pentru ariile naturale protejate.
  14. Implementarea conceptului privind păstrarea integrității și funcționării sistemelor ecologice, managementului durabil al resurselor naturale din componentele marine și terestre ale zonei de coastă.
  15. Plan de management integrat al Deltei Dunării
  16. Sistem de canalizare și alimentare cu apă și sistem de management integrat al deșeurilor pentru toate localitățile situate pe teritoriul Rezervatiei Biosferei “Delta Dunarii”.
  17. Transformarea deșeurilor într-o resursă, în acord cu prevederile UE.
  18. Accelerarea realizării sistemelor integrate de gestiune a deșeurilor, inclusiv prin îmbunătățirea absorbției fondurilor europene.
  19. Extinderea și îmbunătățirea sistemelor de colectare selectivă a deșeurilor.
  20. Protecția solului și a subsolului: – aprobarea Strategiei naționale pentru gestionarea durabilă a siturilor contaminate, – reducerea suprafețelor siturilor contaminate, – reducerea efectelor de hazard geologic natural și antropic, – garantarea faptului că deciziile legate de exploatarea terenurilor, adoptate la toate nivelurile, țin cont în mod corespunzator și de impactul asupra mediului.
  21. Integrarea politicii de mediu în celelalte politici sectoriale și aplicarea principiilor dezvoltării durabile.
  22. Dezvoltarea durabilă a orașelor – creșterea suprafeței spațiilor verzi – obiectiv de 26 mp/locuitor, – dezvoltarea în jurul marilor zone urbane a unor spații verzi complexe, formate din spații împădurite și luciu de apă.
  23. Eficientizarea procesului/actului de control privind conformarea cu cerințele de mediu în desfășurarea oricăror activități cu impact de mediu.
  24. Implementarea standardele europene de mediu prin dezvoltarea infrastructurii de apă-canal și stații de epurare și creșterea calității serviciilor aferente.
  25. Planificarea amenajării urbane și elaborarea Regulamentului de urbanism bazat pe principii ecologice.
  26. Îmbunătățirea gradului de educare și conștientizare, informare, consultare și participare a tuturor cetățenilor în luarea deciziilor privind mediul.
  27. Promovarea educației ecologice, stabilirea unui parteneriat cu Ministerul Educației Naționale pentru stabilirea de curricule specifice.
  28. Ecologizarea și combaterea  sărăciei energetice prin peletizarea biomasei și transformarea ei in energie la costuri sociale ( sub 150 lei/Mwh).

Alături de protejarea mediului, considerăm că agricultura și dezvoltarea satului românesc reprezintă șansa la un trai mai bun pentru toți cetățenii României.

 

Obiectiv general:

Sectorul agricol ar trebui să devină un motor de creștere economică și o sursă de locuri de muncă pentru populaţia din mediul rural. Pentru ca acest lucru să fie posibil se impune modernizarea agiculturii pentru a-i permite să asigure hrana necesară întregii populații, precum și recâștigarea pieței interne și internaționale.

 

Propunerile Partidului Ecologist Român:

 

  1. Implementarea proiectului de țară “România – Grânarul Europei”
  2. Extinderea sistemului de irigaţii, finalizarea infrastructurii primare de irigat şi reabilitarea sistemului de îmbunătăţiri funciare.
  3. Înființarea de ferme agricole moderne și subvenționarea acestora cu un tractor
  4. Înființarea de ferme agricole moderne pe terenurile tip parloagă aflate în proprietatea ADS. Fermele vor oferi joburi și locuințe absolvenților institutelor agronomice, medicină veterinară, inginerie mașini agricole, studii economice, finanțe, administrarea afacerilor etc; condițiile de munca și viața pot atrage interesul atât al viitorilor absolvenți cât și a tinerilor din corporații și multinaționale interesați de propria afacere; Guvernul va acorda facilități fiscale și sprijin financiar păstrandu-și în proprietate terenurile alocate.
  5. Preluarea la Rezervele Statului a producției realizate exclusiv de fermierii români; desfacerea asigurată va stimula competiția pe calitate a producătorilor români.
  6. Încurajarea tipului de agriculturii ecologice
  7. Promovarea și susținerea produselor ecologice și tradiționale româneș
  8. Susţinerea înființării de complexe cooperatiste sau structuri public-private de industrie alimentară de mari dimensiuni, care să refacă sistemul național de procesare a materiilor prime agricole românești și care să poată contracara în piață influența marilor operatori.
  9. Extinderea evenimentelor de promovare și de cunoaştere a produselor româneşti în afara UE.
  10. Susținerea procesului de înființare și de dezvoltare a brandurilor naţ
  11. Promovarea utilizării soiurilor autohtone performante, adaptate la condițiile ecopedoclimatice, ulterior urmând a fi marketate ca branduri naț
  • Încurajarea producției și consumului de produse ecologice, în special pentru produsele de nișă din pomicultură și legumicultură.
  • Refacerea, conservarea şi consolidarea ecosistemelor legate de agricultură, silvicultură şi piscicultură prin: refacerea, conservarea şi dezvoltarea biodiversităţ
  1. Folosirea într-un mod înțelept a resurselor prin: eficientizarea utilizării apei în agricultură cu accent pe dezvoltarea, modernizarea şi refacerea sistemului de irigaţii, eficientizarea utilizării energiei în sectorul agricol şi agroalimentar, facilitarea furnizării şi utilizării resurselor regenerabile de energie.
  • Dezvoltarea şi consolidarea sectorului de producere a fructelor şi legumelor în paralel cu crearea platformelor de preluare, sortare, condiţionare, păstrare, ambalare şi analiza a legumelor şi fructelor
  1. Dezvoltarea sectorului horticol și creșterea ponderei acestuia în sectorul agricol românesc.
  • Dezvoltarea zootehniei și creșterea ponderei acesteia în totalul producției agricole sunt prioritar.
  1. Crearea de centre județene de selecție și furnizare de material genetic pentru ameliorarea raselor autohtone de carne/lapte, utilizarea raselor cu performanțe genetice ridicate și finanțarea măsurilor de bunăstare a animalelor pe toate grupele și categoriile de specii și rase folosite în zootehnia românească.
  2. Revizuirea sistemului de impozitare şi combaterea evaziunii fiscale
  3. Identificarea de noi măsuri de susţinere a tinerilor fermieri;
  • Transformarea camerelor agricole în furnizori de consultanță pentru fermieri și pentru cei care își desfășoara activitatea în mediul rural.
  1. Creșterea rolului jucat de agricultori, astfel încat aceștia să aibă posibilitatea de a influența decisiv politicile agricole.
  2. Implementarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung, în scopul prevenirii şi diminuării riscului la inundații
  3. Amenajarea bazinelor hidrografice în scopul diminuării efectelor inundaţiilor şi al secetei hidrologice
  4. Integrarea progmozelor meteorologice cu prognozele hidrologice în scopul cunoaşterii şi prognozării unor fenomene complexe şi conjugate, precum şi eficientizarea fluxului informaţional către populaţie şi factori de decizie, la nivel central şi local.

Emiterea de prognoze, atenţionări şi avertizări, precum şi prognoze, atenţionări şi avertizări integrate hidrometeorologice, în vederea informării populaţiei şi a factorilor de decizie, pentru prevenirea şi/sau diminuarea efectelor datorate fenomenelor meteorologice periculoase.

Infrastructura de transport  asigură dezvoltarea unei economii competitive, ajutând totodată la dezvoltarea societăți. Din nefericire, infrastructura de transport din România se situează în continuare la un nivel scăzut de operaționalizare și siguranță în comparație cu sistemul european. Partidul Ecologist Român militează pentru dezvoltarea unui transport optim pentru marfă şi călători, în acord cu îmbunătățirea calității mediului.

 

Propunerile Partidului Ecologist Român

 

  1. Finalizarea, în perioada 2016-2020 a tronsoanelor:
    Pitești – Sibiu (utilizarea fondurilor europene); Comarnic – Brașov; Sebeș-Turda; Oradea-Cluj; Turda-Târgu Mureș; Lugoj-Deva (sursă de finanțare : banii colectați din rovinietă și accize)
  2. Demararea lucrărilor pentru autostrada Brașov-Băcău.
  3. Finanțarea modernizarii actualei infrastructuri feroviare pentru a asigura creşterea vitezei comerciale pentru transportul de călători și marfă care va conduce la creşterea competitivității operatorilor de transport feroviar.
  4. Absorbția fondurilor europene destinate modernizarii coridoarelor de transport.
  5. Finalizarea lucrărilor de reabilitare a infrastructurii feroviare aferente coridorului IV European (Proiectul prioritar 22 Curtici-Simeria-Sighișoara-Brașov-București-Constanța)
  6. Realizarea unei linii de mare viteză (Vmax=300 km/h), care să asigure conexiunea capitalei României cu rețeaua de mare viteză dezvoltată de Uniunea Europeană.
  7. Dezvoltarea de terminale intermodale, asigurând conexiuni cu celelalte tipuri de transport.
  8. Reabilitarea podurilor de cale ferată peste Dunăre (Giurgiu și Cernavodă).
  9. Extinderea electrificării liniilor de cale ferată în vederea îmbunătățirii calității rețelei feroviare în scopul interconectării cu rețeaua europeană.
  10. Ridicarea parametrilor infrastructurii feroviare la standarde europene pentru asigurarea unei viteze adecvate de transport, liniile din reteaua neinteroperabila urmând a fi închiriate, concesionate, trecute în conservare (prin menţinerea terasamentului) sau chiar dezafectate.
  11. Eliminarea concurenței neloiale făcută de transportul rutier în defavoarea transportului feroviar de călători ceea ce va duce la reducerea noxelor, descongestionarea șoselelor și reducerea numarului de accidente cu victime.
  12. Privatizarea societății CFR Marfă în condiţii de maximă transparenţă, prin vânzarea unui pachet majoritar de acțiuni, în acord cu obligațiile asumate de România față de instituțiile financiare internaț
  13. Eficientizarea Autorităţii Metropolitane de Transport Bucureşti prin armonizarea tuturor tipurilor de transport şi crearea unui program de transport integrat.
  14. Extinderea reţelei de metrou
  15. Transferarea traficului de suprafață către transportul subteran pentru reducerea poluării urbane.
  16. Achiziţia de material rulant trebuie să asigure înlocuirea parcului cu durata de viaţă expirată, creşterea frecvenţei de circulaţie, cât şi dotarea noilor magistrale cu trenuri.
  17. Stimularea fluxului de mărfuri din Asia şi Orientul Îndepărtat pentru Europa Centrală  si de Est prin Portul Constanţa – Coridorul VII pan-european Dunăre-Rhin.
  18. Asigurarea condiţiilor şi facilităţilor ca principalele porturi de pe Dunăre să devină pol de dezvoltare al localităţilor şi regiunilor în care se află prin atragerea investiţiilor industriale, în regim de parc industrial.
  • Regularizarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre pentru a îndeplini standardele Comisiei Dunării, de adâncime minimă de 2,5 metri pe tot şenalul navigabil.
  1. Asigurarea unei cooperări mai strânse între administraţiile locale şi cele naţionale pentru dezvoltarea infrastructurii portuare şi de transport naval.
  2. Încurajarea dezvoltării propulsiei navale pe baza combustibililor cu poluare redusă, cum ar fi LNG (gaz natural) pentru navele de navigaţie interioară sau maritim costiere.
  3. Transferarea infrastructurii feroviare de la Compania C.F.R. S.A. la Portul Constanţa, precum şi în alte porturi fluviale sau maritime în care liniile de cale ferată aparţin Companiei C.F.R. S.A., de la caz la caz, urmând ca întreţinerea şi administrarea să fie realizate de către administraţiile portuare.
  4. Crearea condiţiilor de transfer, depozitare şi îmbarcare a autoturismelor (Dacia şi Ford) în porturile fluviale de la Bechet, Turnu Măgurele şi Turnu Severin pentru exportul acestora pe Dunăre în porturile germane Deggendoff, Kelheim, Regensburg.
  5. Restructurarea Companiei TAROM prin transformarea actualei structuri în profit-centre: TAROM Airways (zboruri externe mediu și lung courier), TAROM Express (zboruri interne și regionale), TAROM Maintenance (Baza tehnica de intreținere), TAROM Charter (actuala structură supradimensionată a Direcției comerciale).
  6. Modernizarea actualei flote de aeronave a companiei TAROM prin valorificarea celor aflate în proprietate; capitalul rezultat se va aloca constituirii depozitelor și achitării ratelor de închiriere pentru noua flotă fără sprijin financiar din partea statului român.
  7. Revizuirea actualelor politici de sloturi ale aeroporturilor deținute de Ministerul Transporturilor precum și a celor de alianțe comerciale din care face parte TAROM.
  8. Demararea cu prioritate a realizarii aeroportului Alexeni (60km de București) destinat preluarii excesului de trafic ce se va înregistra la aeroportul Otopeni, ca urmare a posibilităților limitate de dezvoltare a acestuia; investiția va fi acoperită de operatorii aerieni, urmând să fie amortizată prin taxele de aterizare și parcare precum și prin chiriile aferente spațiilor utilizate pentru prelucrarea propriilor pasageri.
  9. Dezvoltarea unei companii regionale bazata în zona europeană Transilvania cu implicarea Consiliilor județene și a primariilor din zona deservita. Compania va fi operata de avioane moderne de mică capacitate și va asigura conexiuni multiple zilnice între Tg. Mureș, Sibiu, Brașov, Cluj, Oradea, Baia Mare, Arad. De asemenea, va asigura zboruri directe către Iași, Suceava și Bacău, conectând Transilvania de Moldova fără escale la București.
  10. Dezvoltarea unor programe naționale de utilizare a dronelor în aplicații economice și de interes național: supraveghere păduri, linii de înalta tensiune, retele transport produse petroliere, retele hidrografice, cai ferate, autostrazi etc.
  11. Promovarea pachetului legislativ care să stimuleze transportatorii din mediul privat în vederea utilizării modurilor de transport ecologic și a transportului combinat.
  12. Eficientizarea activității C.N.A.D.N.R prin stabilirea de criterii de performanță pentru management și personalul angajat.
  13. Consolidarea legislației referitoare la evaluarea, autorizarea și contractarea lucrărilor de infrastructură rutieră.
  14. Introducerea taxei de poluare de 0,5 bani pe litru de carburant, taxă care să alimenteze fondul de mediu și din care să se facă reîmpăduriri, pentru reducerea poluării.
  15. Reglarea pieței auto și a sectorului second-hand din impozitul pe mașină.
  16. Îmbunătățirea legislației privind transportul rutier și creșterea siguranței rutiere, inclusiv prin crearea unui singur corp de control tehnic în trafic.

Pentru o țară atât de frumoasă cum este România, turismul ar trebui să fie printre principalele motoare de creștere economică. Pentru asta este nevoie însă de infrastructură, dar și de o promovare permanentă a tot ceea ce înseamnă România: relief, produse sănătoase, cultură, tradiții etc.

 

Propunerile Partidului Ecologist Român:

  1. Punerea în valoare a produselor tradiționale românești, a datinilor și obiceiurilor străbune, a satului și a țăranului român.
  2. Identificarea localităților reprezentative pentru ceramică, costume, obiceiuri, tradiții, produse alimentare specifice și includerea acestora într-un program guvernamental cu acordarea de facilități, zonele respective fiind declarate zone protejate! Includerea acestora în circuitele turistice.
  3. Intocmirea unui calendar al tuturor evenimentelor, târgurilor și manifestărilor cu caracter tradițional și includerea acestora în pachetele oferite de agențiile de turism.
  4. Promovarea României ca principală destinație ecoturistică din Europa.
  5. Sprijinul acordat autorităților publice locale în vederea dezvoltării infrastructurii turistice.
  6. Un program național privind refacerea a infrastructurii turismului de tratament.
  7. Promovarea externă a acestui tip de tratament.
  8. Valorificarea durabilă a patrimoniului natural unic în UE reprezentat de pădurile virgine împreună cu fauna, flora şi peisajul aferent pentru turism “ECO”.
  9. Acordarea de facilităţi pentru investitorii care doresc să realizeze investiții in domeniul montan și a zonei montane înalte.
  10. Dezvoltarea agrementului în zona montană și în staţiunile turistice, prin parteneriate comunitate locală – administraţie centrală – investitor privat.
  11. În ceea ce privește litoralul, o primă măsură poate viza extinderea sezonului estival de 1 mai până la 30 septembrie
  12. Creșterea importanței portului Constanța ca punct de reper pentru croazierele din Marea Neagră.
  13. Realizarea de proiecte integrate pentru stațiunile Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus și Saturn și promovarea acestora în mediile investiționale
  14. O colaborare mai strânsă între Ministerul Culturii şi autorităţile locale dezvoltarea și promovarea rutelor culturale și a patrimoniului cultural.
  15. Valorificarea potenţialului “ecoturistic” al Deltei.
  16. Dezvoltarea și promovarea turismului activ și de aventură.
  17. Întocmirea și implementarea proiectelor de management pentru Parcurile Naționale, dezvoltarea accesibilității Parcurilor Naționale și a structurilor de primire turistică la limita teritorială a acestora
  18. Includerea oraşelor București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Sibiu și Constanța în programele europene de tip „City Break”.

La fel ca și celelalte state membre UE, România are nevoie de o strategie economică și financiară coerentă, orientată spre creștere economică pe termen lung.  Modelul economic pe care  Partidul Ecologist Român îl propune este bazat pe investiții, dezvoltarea capitalului autohton, susținerea antreprenoriatului, crearea de locuri de muncă și o piață a muncii flexibilă.  Economia românească trebuie relansată pe baza următoarelor criterii :  mediu sănătos, politici economice, fiscale și bugetare coerente și corelate.

 

Propunerile Partidului Ecologist Român:

  1. Implementarea unui program de parteneriat și prevenție între agenții economici și organele fiscale – notificarea controalelor și emiterea unui avertisment înainte de amendă.
  2. Facilități fiscale și sprijin pentru firmele cu capital românesc
  3. Reduceri de taxe și impozite pentru investițiile făcute în țară de către românii din străinătate
  4. Îmbunătăţirea rapidă a gradului de absorbţie a fondurilor structurale.
  5. Reducerea birocraţiei și a poverilor administrative.
  6. Eliminarea birocrației a incorectitudinii și abuzurilor din comportamentul fiscului.
  7. Un raport corect între stat şi contribuabil.
  8. Reglementări care vizează o mai bună colectare a taxelor, combaterea economiei subterane, a evaziunii fiscale.
  9. Stimularea consumului intern prin reducerea TVA.
  10. Reducerea taxelor pe muncă.
  11. Acordarea de stimulente fiscale pentru încadrarea de personal având statutul de șomeri, persoane tinere cu vârsta sub 25 de ani sau cu vârsta peste 55 de ani.
  12. Elaborarea legii bugetului în funcție de priorități și politici fiscale și eliminarea totală a risipei.
  13. Stoparea spolierii statului prin contracte acordate firmelor conectate la mediul politic.
  14. Reformarea companiilor de stat în așa fel încât acestea să devină generatoare de creșetere economică. Introducerea unor metode eficiente de management, depolitizare, eradicarea corupției, transparentizarea cheltuielilor și a contractelor și crearea unei culturi a perfomanței, integrității și onorării obligațiilor sociale, contractuale și fiscale.
  15. Transparentizarea cheltuielilor și a contractelor cu valoare semnificativă a căror publicare nu prejudiciază drepturile companiilor și nu încalcă clauzele contractuale.
  16. Sprijinirea finanțării IMM-urilor.
  17. Promovarea unei politici industriale durabile prin aplicarea directivei referitoare la ecodesign.
  18. Monitorizarea principalilor indicatori – competitivitatea în cadrul UE şi la nivel mondial, numărul de locuri de muncă create, ponderea produselor industriale finite provenite din industrii ecologice în total produse industriale finite

 

ENERGIE

 

Sectorul energetic trebuie să joace un rol esențial în dezvoltarea economică a României, eficiența energetică fiind însă în strânsă legătură cu protecția mediului.

 

Propunerile Partidului Ecologist Român:

 

  1. Stimularea construcţiei de noi instalaţii de cogenerare de înaltă eficienţă.
  2. Încurajarea reabilitării, modernizării sau înlocuirii instalaţiilor existente, pentru creşterea eficienţei şi reducerea impactului asupra mediului.
  3. Implementarea unui program pentru diversificarea surselor şi rutelor de aprovizionare şi limitarea dependenţei de aprovizionare cu resurse energetice din import.
  4. Stimularea investiţiilor din domeniul protecţiei mediului, în sectorul producerii energiei electrice din combustibili convenț
  5. Promovarea tehnologiilor curate, a tehnologiilor de captare şi depozitare a CO(2) (CSC) din gazele de ardere a cărbunelui, pilele de combustie şi utilizarea hidrogenului ca vector energetic.
  6. Încurajarea utilizării deşeurilor menajere şi industriale la producerea de energie electrică şi termică.
  7. Dezvoltarea capacităţilor din surse regenerabile, ţinându-se cont de statutul ariilor protejate şi echilibrul ecosistemelor.
  8. Reducerea consumurilor în transporturi şi clă
  9. Încurajarea creării unei pieţe concurențiale de energie.
  10. Stabilirea surselor regenerabile de energie trebuie încurajate ţinând cont de tehnologiile existente, resursele locale încă nevalorificate, potenţialul de stimulare a altor sectoare economice.
  11. Valorificarea terenurilor degradate prin culturi de plante energetice.
  12. Încurajarea culturilor pentru producţia de biocombustibili.
  13. Extinderea producţiei de biogaz şi a capacităţilor de cogenerare care folosesc biogaz şi biomasă.
  14. Realizarea unui program naţional de educare a populaţiei pentru economisirea energiei.
  15. Sustenabilitate economică prin acţionarea motorului dezvoltării,”Inventica românească”,  în   agricultură și  industrie, prin  crearea unei  “Agenţii Naţionale de Implementare a Invenţiilor”.

Educația, cercetarea, dezvoltarea și inovarea sunt cei mai importanți pilon pe care se poate clădi o societate dezvoltată. Fără educație nici un stat nu poate progresa. Prin urmare, educația trebuie privită ca un vector de dezvoltare social-economică,ca o investiție în viitor.

 

 

Propunerile Partidului Ecologist Român:

 

  1. Șanse egale de acces la educație pentru toți copiii din România.
  2. Investiții substanțiale în infrastructura școlară.
  3. Construirea de campusuri școlare, cu internat, ateliere, săli de mese etc.
  4. Creșterea treptată a alocărilor pentru educație și cercetare – pâna la 7% din PIB.
  5. Regândirea sistemului de salarizare în educație și cercetare, ca o condiție pentru aplicarea unor sisteme eficiente și realiste de evaluare a calității activității în aceste domenii.
  6. Fundamentarea actului educațional pe baza nevoilor de dezvoltare personală, umană și profesională a elevilor, din perspectiva dezvoltării durabile
  7. Reducerea ratei abandonului școlar până la 5%.
  8. Implementarea la scară largă a programelor „masă și școală după școală”, combinate cu activităti extrașcolare (sport, muzică, teatru, pictură etc).
  9. Accesul la educație al copiilor din familii aparținând mediilor sociale defavorizate să devina criteriu în ceea ce privește acordarea din partea statului a unor ajutoare financiare sau materiale către respectivele familii
  10. Creșterea procentului populației de 30-34 de ani cu educație de nivel superior până la 30%.
  11. Calitatea educației să nu depindă de starea materială a părinților sau a comunității
  12. Dezvoltarea la elevi a abilităților legate de relațiile interpersonale, medierea conflictelor, cunoașterea și protejarea mediului, formare profesională, arta democrației, voluntariat, implicare în comunități.
  13. Încurajarea cadrelor didactice de a se stabili în mediul rural sau în zone defavorizate prin elaborarea unor pachete financiare atractive.
  14. Autoritățile locale să permită adoptarea unor decizii la nivelul corpului profesoral și al directori de școli.
  15. Regândirea sistemului de școli postliceale în corelare cu piața muncii.
  16. Lărgirea bazei financiare în vederea acordării de burse de școlarizare pentru elevii care urmează învățamântul profesional și tehnologic.
  17. Stimularea parteneriatului public-privat dintre sistemul educațional și mediul economic, având ca principal obiectiv atragerea fondurilor europene, cu scopul creșterii ratei de absorbție a absolvenților pe piața muncii.
  18. Acordarea de stimulente financiare pentru individ, dar și pentru angajator pentru participarea angajaților la programe de formare profesională.
  • Stimularea inițiativelor societății civile pentru promovarea voluntariatului.
  1. Elaborarea Curriculumului Național și a profilurilor de ieșire pentru fiecare nivel de învățământ și tip de școala, corelate cu nevoile societății, ale pieței muncii.
  2. Un plan unitar și coerent de învățământ pentru nivelul preuniversitar, de la clasa pregătitoare pâna ăn clasa a XII-a.
  3. Regândirea sistemului de elaborare și evaluare a manualelor școlare, asigurarea imparțialității evaluării și transparentizării achizițiilor.
  4. Analizarea cadrului legislativ referitor la învățământul superior și demararea unei proceduri de consultare națională în vederea îmbunătățirii legislației de profil, inclusiv în sensul unei mai bune corelari a învățământului universitar cu cercetarea.
  5. Modernizarea organizării și funcționării sistemului național de cercetare.
  6. Susținerea universităților – inclusiv prin soluții financiare – în vederea introducerii unui sistem mai eficient de selectare a candidaților.
  7. Sprijinirea constituirii unor specialități universitare cu impact direct asupra societații.
  8. Constituirea unor sisteme specifice de evaluare și finanțare în funcție de domeniile cunoașterii, ramurile știintifice și tipul de cercetare abordat.
  9. Dezvoltarea unei platforme naționale și regionale de acțiuni inovative de cercetare pentru industrii.
  10. Actualizarea legislației relevante pentru sistemul național de cercetare, inclusiv a statutului cercetătorului.
  11. Corelarea tuturor programelor educaționale și economice cu cercetarea. În felul acesta se reface legătura dintre educație, cercetare și piața muncii.
  12. Promovarea României ca o destinație științifică – un loc în care tinerii cercetători să dorească să lucreze, să trăiască, atractiv pentru cei performanț

Investiția în tineri este de departe cea mai profitabilă pentru viitorul unei țări și pentru dezvoltarea ei. Tinerii au nevoie de o țară care să le ofere șansa împlinirii într-o viață normală, o față de care să se simtă responsabili. De departe, pentru a le oferi tinerilor un start echitabil spre o viață prosperă trebuie să le facilităm accesul la o educație de calitate.

 

Propunerile Partidului Ecologist Român:

  1. Implementarea unei strategii pentru tineret cu priorități pe termen scurt (prin crearea de oportunități de formare și angajare a tinerilor, precum și prin promovarea solidarității între tineri – inclusiv pentru tinerii care se află în situații de abandon școlar).
  2. Scutirea de taxe și impozite aferente salariilor pentru tinerii de până în 25 de ani, scutire aplicabilă atât angajatului cât și angajatorului
  3. Obligativitatea ca agenții economici să angajeze minimum 20% proaspăt absolvenți, beneficiind de facilități fiscal pentru fiecare dintre aceștia
  4. Înființarea de ferme agricole model cu ajutorul statului și cu implicarea universităților, care vor putea oferi locuri de muncă și condiții de trai proaspeților absolvenți cu studii de agronomie, zootehnie, medicină veterinară, medicină, economie și management, turism etc, precum și proaspeților absolvenți de licee de profil. Pe lângă aceste ferme model vor putea fi dezvoltate tot cu sprijin din partea statului pensiuni agroturistice și microfabrici de conserve alimentare.
  5. Reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii la nivelul de maxim 5%.
  6. Atingerea unui nivel de minim 40% aferent ratei de absolvire a unei forme de învățământ terțiar în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani.
  7. Cooptarea organizațiilor de tineret, a societății civile și a mediului de afaceri în elaborarea unei strategii care să-i aibă în centrul ei pe tineri.
  8. Campanii de conștientizare cu pericolul care-l reprezintă consumul de droguri, alcool, tutun și plante etnobotanice.
  9. Sprijinirea accesului tinerilor la educație prin crearea, împreună cu sistemul bancar, a unor împrumuturi rentabile dedicate studiilor.
  10. Sprijinirea participării la cursuri de calificare profesională finanțate din fonduri europene pentru tinerii care nu doresc continuarea studiilor superioare, în colaborare cu ANOFM.
  11. Acordarea de facilități pentru tinerele familii privind angajarea unei bone, acolo unde este cazul, în vederea păstrării tinerilor părinți pe piața muncii.
  12. Sprijinirea tinerilor din centre de plasament și/sau de corecție – facilitarea accesului la cursuri de formare profesională și prin stimulente fiscale acordate angajatorilor
  13. Program naţional de tabere tematice pentru elevi.
  14. Stimularea tinerilor din mediul rural să meargă la şcoală.
  15. Acordarea de burse de merit și de studiu.
  16. Organizarea unei Gale anuale a tinerelor elite din România și premierea celor cu rezultate foarte bune la învățătură – concursuri- olimpiade.
  17. Dezvoltarea și încurajarea voluntariatului.
  18. Încurajarea participării civice – promovarea importanței participării la viața socială prin voluntariat pe durată limitată de timp, cu recunoașterea perioadei de voluntariat.
  • Acordarea de stimulente financiare din fonduri nerambursabile și din bugetul național pentru acei angajatori care înființează unități private de învățare și ucenicie sau care stabilesc parteneriate cu universitățile și realizează programe sustenabile.
  1. Încurajarea educării tinerilor în spiritul respectului față de comunitate, instituții și lege, prin programe și parteneriate specifice.
  2. Promovarea dialogului intercultural şi combaterea rasismului, xenofobiei şi intoleranţei în rândul tinerilor.
  3. Elaborarea unei Strategii Naționale în domeniul Educației Fizice și Sportului pe termen mediu și lung, în cooperare cu Federațiile Sportive și Comitetul Olimpic Sportiv Român, în concordanță cu prevederile europene în materie.
  4. Stimularea fiscală a companiilor private care finanțează sau sponsorizează asociațiile sportive de masă/performanță.
  5. Creșterea accesului populației la activități sportive organizate de direcțiile județene de sport și tineret.
  6. Dezvoltarea activităților sportive pentru persoanele cu dizabilităț
  7. Organizarea de competiții școlare în scopul acomodării tinerei generații cu regulile și valorile competiției: respect, excelență, fair-play, spirit de echipă.
  8. Promovarea sportului universitar, mai ales prin organizarea de competiții între universități și centre universitare.
  9. Continuarea sprijinului acordat federaţiilor sportive naţionale în vederea atragerii către România a cât mai multor competiţii şi evenimente de anvergură internaţională la nivel de sporturi olimpice.
  10. Sprijinirea colaborării între federațiile sportive naționale și administrație în sensul consultării reciproce în cadrul proiectelor de reabilitare/extindere a infrastructurii existente, precum și a celor de construcție de infrastructură nouă.
  11. Încurajarea sportivilor de performanţă şi a antrenorilor acestora pentru a-şi continua cariera în ţară.

Alături de Educație, Sănătatea este un domeniu care influențează siguranța națiunii pe termen mediu și lung. Cum conservarea condițiilor optime de viața pentru prezent, dar mai ales pentru viitor, este obiectivul esențial al ecologiei, pentru Partidul Ecologist Român  sănătatea reprezintă așadar un domeniu mai mult decât prioritar, de care depinde viitorul țarii și al națiunii.

Principiul fundamental al acțiunii PER în acest sens este punerea pacientului în centrul sistemului de sănătate. Pentru aceasta vom milita pentru implicarea tuturor factorilor responsabili pentru starea de sănătate a națiunii, pe mai multe niveluri:

  • Statul, responsabil pentru finanțarea sistemului de sănătate și gestionarea eficientă a resurselor colectate, cu accent pe stimularea salarială a cadrelor medicale.
  • Contribuabilul, care trebuie să respecte obligațiile pe care le are la rândul său fața de sistemul de sănă
  • Fiecare cetațean în parte, responsabil în asumarea unui mod de viață sănătos, reducând astfel presiunea asupra bugetului alocat Sănătății
  • Cadrele medicale, care au responsabilitatea de a fi temeinic pregătite din punct de vedere tehnic și profesional, dar și psihologic și moral, pentru a-și putea îndeplini nobila misiune a îngrijirii medicale.

 

Obiectiv general:

Crearea unui sistem de sănătate care să ofere tuturor cetățenilor posibilitatea de a atinge o stare de sănătate cât mai bună, contribuind astfel la creșterea calității vieții acestora.

 

Propunerile Partidului Ecologist Român:

 

  1. Stoparea exodului medicilor și al asistenților medicali prin stimularea salarială a acestora, prin integrarea tinerilor specialiști în rețeaua de sănătate națională și prin modernizarea parcursului de cariera a medicilor și asistenților medicali, asigurând în același timp accesul acestora la specializare și perfecţionare printr-un program de educație continuă, garantat de stat.
  2. Introducerea unui pachet preferențial stimulativ pentru medicii care se stabilesc în mediul rural, precum și atragerea de specialiști în mediul rural și în zonele defavorizate.
  3. Derularea unor programe din fonduri europene în vederea achiziționării de aparatură medicală performantă.
  4. Organizarea, prin constituirea unui număr suficient de unități mobile repartizate geografic, a unor caravane medicale (radiologie și laborator de analize) în zonele rurale și greu accesibile.
  5. Dezvoltarea spitalelor judeţene de urgenţă existente și creșterea performanţelor acestora precum și refacerea și dezvoltarea platformelor de investigaţii radiologice, terapie intensivă, radioterapie, precum și a blocurilor operatorii și a laboratoarelor de cardiologie intervenţională, neuro-radiologie intervenţională sau gastroenterologie intervenţionala, la nivelul spitalelor strategice.
  6. Construirea unor spitale regionale de urgenţa, spitale de cel mai complex și înalt nivel calitativ, prin accesarea fondurilor europene.
  7. Implementarea proiectului privind înființarea unor centre de arși în cel puțin trei regiuni pe lângă cele din Bucureș
  8. Extinderea infrastructurii SMURD la nivel național, prin asigurarea de echipaje SMURD în mediul rural.
  9. Repornirea la capacitate maxima și dezvoltarea activităţii Institutului Cantacuzino – institute cu un rol strategic național – pentru asigurarea independenţei în domeniul vaccinurilor și promovarea unor produse la export.
  10. Dezvoltarea programelor de prevenţie și depistare precoce a bolilor cu impact major asupra indicatorilor stării de sănătate, cu prioritate pentru afecţiunile oncologice, bolile cronice, bolile de nutriţie (diabet zaharat, obezitate), cardiovasculare și cerebrovasculare.
  11. Introducerea unui plan serios de combatere a obezităţii la copii, precum și refacerea reţelei de asistenţă medicală pentru elevi și studenţi (cabinete medicale în școli și universităţi), inclusiv introducerea unui program de profilaxie pentru elevi în patologia dentară.

Pentru a avea o dezvoltare economică, România are nevoie și de o administrație modernă, debirocratizată care înțelege și cooperează cu cetățenii, societatea civilă și mediul de afaceri. Transparentizarea, depolitizarea, regândirea structurii organizaționale la toate nivelurile și instituțiile, informatizarea, respectul legii, integritatea și prevenirea corupției sunt pilonii pe care poate fi construită o administrație modernă.

 

Propunerile Partidului Ecologist Român

 

  1. Îmbunătățirea calității serviciilor publice furnizate de administrație cetățenilor României printr-o corelare a politicilor publice cu măsurile bugetare.
  2. Cheltuirea eficientă a banului public.
  3. Implementarea unor strategii de resurse umane pentru personalul din administrația publică, respectiv funcția publică, personalul contractual, personalul didactic, personalul medical, personalul din domeniul ordinii și siguranței publice, personalul militar, personalul din justiț
  4. Consultări periodice cu beneficiarii serviciilor publice, astfel încât calitatea prestațiilor și comportamentul personalului să fie la nivelul standardelor
  5. Transparența modului de adoptare a deciziilor în privința utilizării.
  6. Implicarea mediului de afaceri, a societății civile, a mediul
  7. academic, sindicate și structuri asociative ale administrației locale în fundamentarea și evaluarea politicilor publice.
  8. Implementarea unor programe de simplificare administrativă și reducere a costurilor reglementărilor asupra populației și operatorilor economici.
  9. Finanțarea instituțiilor publice să fie asociată cu performanțele înregistrate.
  10. Regionalizare şi descentralizare administrativă şi financiară.
  11. Promovarea imaginii colectivităților locale prin sprijinirea și susținerea campaniilor de creare a brandurilor locale pentru produse tradiționale, resurse naturale, turistice, culturale, istorice, de interes deosebit.

Calitatea superioară a actului de justiție oferă garanția unui stat puternic și sigur. Partidul Ecologist Român susține idependența Justiției și lupta cu flagelul corupției.

 

Propunerie Partidului Ecologist Român:

 

  1. Legea răspunderii magistraților
  2. Scoaterea procurorilor din magistratură
  3. Desemnarea procurorilor șefi acestora de către cetățeni, în urma unor alegeri
  4. Asigurarea unei finanțări adecvate care să permită funcționarea optimă a sistemului
  5. Reforma sistemului penitenciar

 

Combaterea corupției

Partidul Ecologist Român consideră că acluala atitudine a instituţiilor statutului român faţă de fenomenul infracţional aferent corupţiei manifestat cu prioritate la nivelul clasei politice, administrației publice locale, ministerelor şi unităţilor subordonate acestora, parlamentului şi instituţiilor de forţă este una de favorizare şi nu de prevenire şi limitare.

 

Partidul  Ecologist  Român  dezaprobă  actualele  metode de influenţare  a electoratului şi a rezultatelor votului popular prin activarea în special în anii electorali  a unor dosare cu suspiciuni de corupţie. aferente  uror perioade mult anterioare şi reactivate la comanda politică.

 

Partidul Ecologist Român remarcă lipsa de reacţie a autorităţilor responsabile la combaterea surselor ‘legale” de corupţie, dar şi reacţia triumfătoare la Identificarea celor căzuţi pradă acestui flagel,

 

Partidul  Ecologist  Român  îşi declara  surprinderea  asupra  conţinutului triumfalist at bilanţurilor  instituţiilor aparţinătoare  sistemului de justiţie, acestea incluzând numere şi totaluri pe categorii de activitate dar niciodată măsuri  de  prevenire.

 

Partidul Ecologist Român propune societăţii româneşti următoarele măsuri care să limiteze şi să descurajeze situaţiile favorizante în capcană cărora să cadă cetăţeni români de bună credinţă, aflaţi vremelnic în funcţii de răspundere rezukate din alegeri sau prin numire:

  1. Promovarea unor amendamente  la legile care reglementează  contractele comerciale  care să interzică sub sancșiuni severe
  2. a) utilizarea profitului rezultat pentru finanţarea  partidelor politice
  3. b) utilizarea profitului rezultat pentru finanţarea oricăror activităţi cu caracter ilegal, de corupţie sau terorism
  4. Revizuirea OUQ 109/2011 în sensul corelării profesionalismului personalului selectat şi a rezultatului îndeplinirii criteriilor de performanţă cu retribuirea şi bonusul acordat; personalul selectat pentru a face parte din consiliile de administraţie şi conducerea companiilor naționale trebuie să fie majoritar de pregătire şi experienţă în domeniul de activitate aferent.
  5. Interzicerea participării miniştrilor, secretarilor  de stat, directorilor generali, şi a oricărui funcţional public angajat în ministere în consiliile de administraţie  ale companiilor  din subordine;  participarea acestora trebuie limitată la includerea lor în componentă AGA, în calitate de reprezentant a asociatului/proprietarului.
  6. lnterzicerea utilizării de către conducerea  ministerelor  a autoturismelor, echipamentelor, mobilierului, mijloacelor de comunicaţii etc  aparţinând companiilor  din subordinea  acestora;  interzicerea susţinerii  acţiunilor ministerelor de către companiile din subordine  cu training, catering.
  7. Interzicerea angajării şi funcţionarii personalului din ministere pe posturi plătite de companiile din subordine.
  8. Refacerea grilelor de remunerare şi a politicilor de bonusuri pentru aleşii locali prin corelarea performanţelor obţinute în scopul motivării acestora la nivelul muncii prestate.
  9. Personalul numit politic pe funcţie de conducere în cadrul companiilor naţionale va părăsi compania la fiecare ciclu electoral.
  10. Funcţiile de conducere de orice nivel în cadrul companiilor din
  11. subordinea ministerelor vor fi ocupate de persoane cu pregătire şi experiența în domeniu în afară oricărei relaţii de rudenie cu angajaţi ai guvernului, ministerelor, parlamentului sau a serviciior speciale.
  12. La fiecare schimbare politică a majorităţii guvernamentale, funcţionarilor guvernamentali, înalţilor funcţionari şi funcțonarilor publici numiţi politic li se încetează de drept mandatul, aceştia urmând a fi redistribuiţi în domeniile şi pe posturile disponibile.

Cultura naţională este expresia cea mai cuprinzătoare a identităţii naţionale, în timp ce patrimoniul cultural reprezintă cea mai importantă zestre pe care naţiunea o poate aduce în spaţiul comun european. Protejarea şi cunoaşterea patrimoniului cultural naţional, de o diversitate unică în Europa, trebuie să devină o prioritate pentru întreaga societate românească, prin introducerea acestei teme în educaţia formală şi informală.

 

Propunerile Partidului Ecologist Român

  1. Susţinerea sistematică şi continuă a participării româneşti la evenimente culturale de talie internaţională (Bienala de la Veneţia, Salonul Internaţional al Cărţii etc.)
  2. Demararea unui proiect complex de rezolvare a situaţiei ansamblului Cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, sit aflat pe Lista patrimoniului mondial din 1999, datorită valorii sale excepţionale din punct de vedere istoric şi cultural.
  3. Promovarea ceramicii de Horezu, ca element de patrimoniu imaterial naţional, dată fiind înscrierea acesteia pe Lista UNESCO a patrimoniului cultural imaterial
  4. Prezervarea şi dezvoltarea meseriilor artistice în cadrul unui program realizat în comun cu Ministerul Educaţiei Naț
  5. Dezvoltarea, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naționale, a educaţiei artistice şi culturale la nivelul învăţământului preuniversitar, precum şi a cercetării ştiinţifice în domeniul patrimoniului la nivelul învăţământului universitar.
  6. Clarificarea legislativă şi sporirea rigorii reglementărilor în materia proprietăţii literare şi artistice.
  7. Sprijinirea creaţiei artistice contemporane prin susţinerea taberelor de creaţie, organizarea de expoziţii şi evenimente culturale în parteneriat cu Institutul Cultural Român.
  8. Recuperarea valorilor culturale ale României prin promovarea operelor oamenilor de cultură români, inclusiv ale acelora care trăiesc în afara granițelor țării, precum și prin promovarea actelor culturale.
  9. Inventarierea patrimoniului cultural.
  10. Promovarea identității naționale prin punerea în valoare a patrimoniului cultural și a creativității artistice moderne și contemporane.
  11. Îmbunătățirea gestiunii monumentelor și tradițiilor înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO și în Registrul patrimoniului imaterial.
  12. Alocarea nediscriminatorie a resurselor financiare, prin instituirea unui sistem concurenţial deschis de subvenţionare sau co-finanţare a proiectelor, programelor şi acţiunilor culturale. Selecţia acestora se va face exclusiv de către board-uri independente, alcătuite din specialişti şi experţ
  13. Introducerea în școli, la ciclul gimnazial, a Educației culturale şi de patrimoniu ca temă pentru orele de dirigenț
  14. Finanțarea cu prioritate a Proiectelor naționale cu anvergură internațională – Festivalul „George Enescu“, Festivalul TIFF – Cluj, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu.
  15. Promovarea Festivalului Naţional de Teatru și a Festivalului Internațional de Film.
  16. Transformarea bibliotecilor în centre cultural pentru fiecare oraș în parte

 

Culte

 

  1. Libertatea cultelor va fi respectată deplin
  2. Implicarea cultelor, la nivel parohial, eparhial, unitate de cult, în derularea unor programe social-economice, educaţionale, caritabile, de orientare socio-profesională şi formare continuă.
  3. Susţinerea reconstrucţiei şi restaurării patrimoniului cultural-religios
  4. Colaborarea continuă cu Biserica Ortodoxă Română și confesiunile din România (și nu numai) pentru dezvoltarea unei politici demografice sănătoase prin susținerea nemijlocită a familiei.

Protecţiei şi susţinerea intereselor cetăţenilor României, indiferent de țara în care aceștia trăiesc, sunt o obligație pentru orice politician. Iar obiectivul principal îl reprezintă acțiunea diplomatică  pentru protejarea și promovarea intereselor naționale ale României și ale cetățenilor ei din punct de vedere politic, de securitate, economic, social și cultural.

 

Propunerile Partidului Ecologist Român

  1. Reconsiderarea poziţiei membrilor diaspora şi acordarea acestora titlul de „Investitor în România”.
  2. Acordarea de reduceri şi scutiri de taxe şi impozite pentru toate investiţiile făcute de aceştia în România.
  3. Acordarea de scutiri de impozit pe profit pentru 3-5 ani pentru toate firmele înfiinţate de aceştia în România.
  4. Creerea Fondului de investiţii „Diaspora”.
  5. Emiterea de bonuri „Patriot” de valori de 500 şi 1000 Euro care să ofere câştiguri la maturitate, superioare dobânzilor băncilor comerciale din ţările de reşedinţă;
  6. Familiile rămase în ţară să beneficieze de:
    • Reducere de impozit pe salarii în situaţia în care se angajează la firmele înfiinţate pe banii sosiţi de la rudele din diaspota;
    • Reducere la impozitele pe construcţii pentru casele construite cu banii din diaspora;
    • Organizarea unui Forum al investitorilor români din diaspora
  7. Reducerea birocrației consulare, reducerea taxelor consulare și a costurilor administrative.
  8. Facilitarea legăturii cu familia din Români.
  9. Consolidarea identității etnice, culturale, lingvistice și spirituale a comunităţilor româneşti din străină

Pentru a descărca Programul de Guvernare al Partidului Ecologist Român  vă rugăm accesati sectiunea Media/Downloads

Puteți descărca direct Programul de Guvernare al PER apăsâns AICI