• Ne gasiti si pe retelele sociale
18765812_1475301342493375_8853938656431661910_n

Biomasa, un impact pozitiv major asupra mediului și a sănătaţii populaţiei

În România putem spune și chiar argumenta că avem, în acest moment și un cadru legislativ favorabil pentru trecerea la valorificarea multiplelor valențe pe care le deține biomasa care înglobează masa totală de substanță organică raportată la o anumită unitate de suprafață și de timp. Mă refer la prevederile din LEGEA nr. 265/2006 privind protecția mediului, care la art. 3. referitor la ”Principiile și elementele strategice ce stau la baza acestei legi”.

Regretabil este faptul că deși exista toate aceste prevederi, nu prea s-a făcut nimic. Dacă ar fi să le raportăm la modul cum se încearcă să fie valorificată această resursă regenerabilă, în mod natural care este reprezentată de biomasă, constatăm că vorbim numai elemente cu caracter strict declarativ și formal.

Pentru dezvoltarea viitoare a României trebuie să punem accentul pe conceptul modern de promovare a antreprenoriatului și al inovației.

Despre inovație, pot spune că s-au prezentat numeroase elemente care ne determină să-i felicităm pe autorii acestor tehnologii novatoare și mai ales să-i îndemn să sfideze toate greutățile pe care au trebuit să le învingă și mai ales să ierte acestă ignoranță prin care toate guvernele României de după anul 1990 au manifestat-o față de acești creatori și întreprinzători privați care se străduiesc să promoveze soluții tehnice moderne în valorificarea energetică superioară, nu numai a biomasei, ci și a unei largi categorii de deșeuri.

Cu toate că acești bravi creatori au pus la punct aproape toate procesele tehnologice care reprezintă o noutate în industria producției energetice, noutăți care sunt generatoare de progres și mai ales de prosperitate pentru statul și populația noastră, constatăm că autoritățile noastre manifestă încă mari rezerve pentru a sprijini și mai ales pentru a implementa, cât mai rapid la nivel național, produsul efectiv al acestor inovații.

În România, atât în plan economic și energetic, cât mai ales pentru protecția mediului înconjurător, biomasa care se găsește din abundență pe teritoriul țării, poate interveni ca element nu numai sub aspect complementar și alternativ, dar prin faptul că ea este o resursă naturală regenerabilă, poate asigura și genera prin valorificarea ei judicioasă următoarele elemente benefice:

• Creșterea bunăstării permanente a populației;
• Poate contribuii la creșterea standardului de viață și de confort al populației, întărind elementele de siguranța existențială a comunităților umane, asigurând și noi perspective benefice de dezvoltare a acestora;
• Elimină cea mai mare parte din riscurile care afectează în prezent starea de sănătate a populației ca urmare a poluării tuturor componenților mediului înconjurător prin lipsa preocupărilor legate de valorificare a ei;
• Aduce semnificative îmbunătățiri la nivelul protecției calității mediului înconjurător putând să contribuie la reabilitarea zonelor afectate de poluare și la înlăturarea poluanților care periclitează nemijlocit și grav toți componenții mediului și mai ales sănătatea oamenilor.

Datorită întârzierii în mod total nejustificat privind implementarea de către autoritățile publice locale a programelor de sortare și colectare selectivă a deșeurilor menajere direct la sursă, s-a ajuns ca operatorii să depoziteze în comun atât deșeurile organice cu cele anorganice, fapt care a contribuit atât la diminuarea capacității de stocare a depozitelor de deșeuri, cât mai ales la generarea unei poluări acute și de lungă durată a aerului atmosferic cu mirosuri dezagreabiel și diferite gaze toxice, viruși și floră bacteriană, apoi a solului, a apelor de suprafață și subterane, a litologiei superficiale, concomitent cu apariția unei flore și faune de tip invaziv, nespecifice pentru zonele de intravilan care afectează grav viața și sănătatea populației.

Din estimările noastre rezultă că anual se depun în sistem neorganizat în așa-zisele depozite de stocare a deșeurilor solide de origine menajeră sau similare acestora, o cantitate de masă organică de circa 3 milioane t/an. La acestea se mai pot asocia nămolurile organice rezultate de la stațiile de epurare a apelor uzate orășenești în cantități ce depășesc 500.000 t/an.

Numai dacă aceste materii organice de circa 3,5 milioane t/an, asimilate cu biomasa, dacă ar fi transformate în peleți ce pot fi utilizați drept combustibili în centrale termice, ar genera în urma arderii lor următoarele:

• O cantitate de cenușă ca produs rezidual și aproape inert la reacția cu apa, de circa 69.000 t/an, adică un volum de 50 de ori mai mic comparativ cu sistemul actual de gestiune a deșeurilor menajere nesortate.
• Prin incinerarea peleților astfel obținuți se pot obține circa 14.500.000 MWh.
• O cantitate similară se poate obține din peletizarea atât a deșeurilor din exploatările forestiere, cât și din industria de prelucrare a lemnului.
• Dacă s-ar procesa deșeurile organice din zootehnie și din agricultură se pot obține cantități de peste 3 ori mai mari de energie, iar volumul de cenușă rezultat din arderea peleților ar fi deosebit de mic.

Din prelucrarea acestor produse reziduale, care astăzi se constituie în deșeuri toxice și foarte instabile chimic care sunt depozitate în sistem neorganizat în numeroase gropi de gunoi, se poate obține o cantitate de energie de peste 90.000.000 MWh, suficientă pentru încălzirea locuințelor și preparării apei calde menajere în majoritatea localităților din țară.

Volumul produsului rezidual final după arderea acestor peleți, reprezentat din cenușa rezultată, nu ar depăși 350.000 t/an, acesta putând fi depozitată în condiții de maximă siguranță ca produs inertizat pe actualele amplasamente ale depozitelor de stocarea a deșeurilor solide, depozite care au fost integrate în procesul de refacere și reconstrucție ecologică, fără a mai necesita investiții noi pentru alocarea și amenajarea de noi amplasamente, concomitent cu scoaterea României din situația actuală de infringement în acest domeniu.

Totodată cu acest procedeu ieftin de producere de energie prin valorificarea masei de substanțe organice similară cu biomasa, se obține, fără cheltuieli suplimentare, atât o ameliorare, cât mai ales o menținere pe termen lung a unei calități corespunzătoarea a tuturor componenților mediului înconjurător, răspunzând astfel favorabil cerinței constituționale de asigurare pentru fiecare persoană ”dreptul la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic”.

Concluzionând putem spune că prin aceste tehnici și practici se pun bazele unui parteneriat durabil între om și mediu înconjurător, parteneriat care va contribui la consolidarea și garantarea drepturilor fundamentale ale fiecărei persoane aflate pe teritoriul României, respectiv dreptul la viață, la sănătate, la siguranță existențială, la bunăstare, la libertate și la un mediu înconjurător sănătos, drepturi care pot asigura continuitatea vieții și a civilizației umane în acest spațiu carpato-dunăreno-pontic.

Prof.Univ.Dr. Mircea Vintilescu
Vicepreședinte PER

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>