• Ne gasiti si pe retelele sociale
32765417_1834802159876623_1049529199271870464_n

CINE ÎȘI ASUMĂ RESPONSABILITATEA PENTRU SFIDAREA EFECTELOR DISTRUCTIVE GENERATE DE SCHIMBĂRILE CLIMATICE ASUPRA COMUNITĂȚILOR UMANE?

Din experiența îndelungată a civilizației omenirii a rezultat că societatea umană, în dorința de a produce cât mai mult și mai ieftin pentru câștiguri mari și imediate, a neglijat permanent raporturile de colaborare dintre om și mediu înconjurător. Acest fapt a atras după sine producerea a numeroase disfuncționalități în evoluția corespunzătoare a acestor doi competitori, respectiv al comunităților umane și mediul lor înconjurător.

Acest fenomen devine mult mai vizibil, dar și mai greu de suportat de către om astăzi, în condițiile în care acționăm fără discernământ asupra ansamblului componenților mediului înconjurător, concomitent cu faptul că ne aflăm și în plin proces de manifestare acută a schimbărilor climatice nu numai la nivelul teritoriului Românie, ci la scară continentală și chiar planetară. Acest element major se impune a fi luat foarte serios în considerare și adaptat permanent, dacă dorim să beneficiem de continuitatea existenței noastre și mai ales de bunăstare. Realizarea unor parteneriate bazate pe sistemele eficiente de dezvoltare durabilă atât între societatea umană, cât mai ales cu mediul înconjurător ca singurul element de suport al vieții, reprezintă cea mai importantă activitate la care trebuie să ne concentrăm și să ne raportăm întreaga activitate.

PARTENERIATUL DURABIL ÎNTRE OM ȘI MEDIU ÎNCONJURĂTOR reprezintă un sistem ce asociază doi colaboratori, respectiv omul/societatea umană și mediul său înconjurător, pentru realizarea unui scop comun, reprezentat de necesitatea coexistenței acestora în condiții optime, care oferă același șanse de dezvoltare favorabilă a celor doi parteneri.

În urma producerii unor DEFRIȘĂRI ÎN MASĂ A FONDULUI FORESTIER EXISTENT în toate zonele țării, apele de șiroire încărcate cu mari cantități de sedimente dislocate din frunțile versanților ajung în organismele hidrografice (torenți, pârâuri, râuri), exercitând forțe erozionale deosebit de puternice asupra albiilor râurilor atât în plan orizontal, cât și în plan vertical, văile având tendința generală de a se colmata și lărgi permanent.
Capacitatea de transport a apei a fiecărui râu în parte scade semnificativ, iar la ploi chiar cu precipitații medii de 10-15 l/m2 în 24 de ore, acestea produc nu numai revărsări de ape, dar și mari prejudicii omului, comunităților umane și mediului înconjurător în ansamblul său.

Acțiunile derulate de om privind defrișare în sistem agresiv a pădurilor cu scopul de a valorifica cât mai repede masa lemnoasă, fără a ține seama de modificările care pot să apară în relațiile de interacțiune și interdependență dintre sol-pădure-scurgerea apelor, au produs ample dezechilibre care au generat numeroase inundații de tip catastrofal, care se repetă cu o amploare din ce în ce mai mare mereu, afectând în mod vizibil și acut viața, sănătatea, siguranța existențială și nivelul de trai al locuitorilor și comunităților umane.

Vina că s-a ajuns la producerea unor pagube/prejudicii greu cuantificabile, are valențe multiple, care pornește în primul rând de la dezinteresul manifestat de autorități și de la societatea civilă din fiecare colectivitate umană în parte, pentru dezvoltarea nivelului educațional, pentru realizarea unui parteneriat durabil om-mediu înconjurător, ajungând până la cetățeanul de rând, care suportă pe nedrept, toate aceste consecințe nefaste create de aceste calamități sau dezastre naturale.

Prof. Dr. Univ. Mircea Vintilescu
Vicepresedinte PER

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>