• Ne gasiti si pe retelele sociale
18765812_1475301342493375_8853938656431661910_n

România este cel mai mare „importator” de poluare din Europa!

Masele de aer care ajung pe teritoriul țării noastre din vestul, estul, sudul sau nordul Europei aduc cu ele și o mulțime de poluanți sau noxe evacuate de la cele mai mari surse de poluare a aerului, respectiv poluanți foarte diverși, dar mai ales și deosebit de toxici care influențează nu numai calitatea aerului, dar și a apei provenite fie din precipitațiile lichide sau solide, precipitații cunoscute sub denumirea generică de ,,ploi acide” sau ,,ploi alcaline”. Asadar se poate spune că lanțul munților Carpați se constituie ca o barieră naturală în calea maselor de aer, iar pe teritoriul României se realizează în zona crestelor montane nu numai oprirea dinamicii maselor de aer din zona lor de origine, dar și interferența și chiar amestecul acestora.

Efectele poluării transfrontaliere sunt multiple, cumulative, apar fie asupra sănătății oamenilor, fie asupra stabilității ecosistemelor, indiferent dacă vorbim de ecosisteme acvatice și terestre, aici intrând pădurile, pajiștile, agroecosistemele sau chiar a bunei funcționări a zonelor de intravilan din mediul urban sau rural. Poluarea este sinonimă ca efect nu numai cu sărăcia, dar și cu deteriorarea gravă a stării de sănătate a populației, afectând în mod special sănătatea copiilor noștri. Astfel, se explică de ce avem cel mai mare indice de bolnavi de cancer din toată Europa și mai ales în rândul copiilor. Numai privind din acest unghi, cred că este îndreptățită cererea mea ca problema monitorizării poluării transfrontalieră să fie definită ca o activitate de siguranță națională, ea urmând a fi dezbătută permanent în CSAT, unde se pot lua diferite măsuri la nivel de politică externă a României.

Consider deosebit de necesar implementarea și dezvoltarea unui sistem național de urmărire riguroasă, adică de monitorizare a calității aerului atmosferic care intră permanent pe teritoriul țării. Fără existența acestui sistem eficient de monitorizare, nu se poate face mai nimic concret în acest domeniu. Negocierile care se vor derula vor avea ca atribut două aspecte importante: cum trebuie limitată prin diminuări periodice poluarea aerului atmosferic chiar la sursă, iar apoi nu se poate exclude și pretenția care mie mi se pare îndreptățită, de a începe negocierile pentru solicitarea unor despăgubiri substanțiale, dar corect estimate, pentru multiplele prejudicii aduse mediului înconjurător din România de către statele industrializate, în situația când acest lucru de limitare a emisiilor la sursele de poluare majore nu se va realiza în mod serios. Sub acest aspect, consider că rolul europarlamentarilor români la Consiliul Europei va trebui să se amplifice. Negocierile de care aminteam nu presupun numai alocarea unor despăgubiri în bani, pentru că sănătatea omului și a mediului înconjurător nu poate fi încă evaluată/cuantificată, dar se pot obține numeroase facilități economice și nu numai, pentru a redresa cât se mai poate din ceea ce a fost afectat, cât mai ales de conștientizare a tuturor țărilor membre din cadrul Uniunii Europene.

Mircea Vintilescu
Vicepresedinte PER

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>