• Ne gasiti si pe retelele sociale
34403629_1857042270985945_4633847147731615744_o

Ziua Mondiala a Mediului- 100 ani de Unire Impactul masurilor politice asupra mediului inconjurator

In urma Actului de Unire din 1918, Romania a intrat pe calea dezvoltarii economice impetuase, utilizand prioritar toate resursele de sol (prioritar masa lemnoasa) si subsol (petrol, carbune sare, minereude fier si minereusri neferoase). Pe baza acestor resurse, agricultura si mai ales industria extractiva si prelucratoare s-au dezvoltat iute, ajungand ca in anul 1938 sa se atinga cea mai mare valoare a PIB, valoare care nu a mai fost atinsa de atunci si pana astazi.

In urma acestor expansiuni economice, s-au pierdut peste 18% din fondul forester al tarii iar zonele industriale din marile orase au cunoscut diferite forme de poluare a principalilor componenti de mediu. Evenimentele ulterioare- intrarea Romaniei in razboi- pagubele suferite in urma acestei conflagratii mondiale si mai ales statutul de tara invinsa au generat noi si diversificate forme de agresiune a societatii asupra principalilior componenti ai mediului.

Mentionam ca pentru plata datoriilor de razboi, prin intermediul sovromurilor s-au exploatat sub forma barbara, masive forestiere din muntii Vrancei, Buzaului, cat si resursele de subsol, reprezentate prin petrol, minereuri uranifere si in general nemetale, asociate cu o intensificare a exportului de produse agricole catre fosta URSS.

Dupa anul 1965 cand Romania si-a achitat toate datoriile de razboi, s-a putut trece la incercarea de refacere componentilor mediului inconjurator deteriorati incepand din anul 1918 si pana in 1965. Pretul dezvoltarii economice pe baza exploatarii intr-o formula desantata a resurselor, a generat o reactie foarte violenta a mediului fata de comunitatile umane si mai ales fata de evenimentele de infrastructura ( drumuri, poduri, cai ferate etc). Astfel, la cca 35 ani distanta de la bumul economic din 1938, se produc in Romania cele mai mari si catastrofale inundatii pe toate raurile majore ale tarii (incepand cu anii 1968-1970-1972) etc. In urma acestor catastrofe, se pun bazele unor elemente legislative moderne, care incearca cu toate cunostintele vremurilor respective sa reglementeze raporturile om- mediu.

Astfel, la mijlocul deceniului 70, apare Legea Gospodaririi Apelor, iar un an mai tarziu, Legea Protectiei Mediului Inconjurator, ca forme legislative moderne si chiar de pionierat pentru Europa Centrala si Balcanica. Chiar daca am avuta ceste legi, procesul de industrializare al tarii si de dezvoltare intensiva a agriculturii a generat numeroase conflice intre om si mediul inconjurator, cu toate ca in aceasta perioada s-au realizat cele mai mari si ample lucrari care aveau ca obiectiv si protejarea mediului inconjurator. Amintim lucrarile de indiguire a vaii Dunarii si asanare a baltilor dunarene, care au generat conflicte intre ecologi si agricultori. Programul de amenajare complexa a bazinelor hidrografice prin care s-au realizat cele mai mari si mai importante acumulari de apa de pe raurile interioare, apoi pe Dunare si Prut, cu functii multiple de regularizare a debitelor de apa, cu scop hidroenergetic pentru irigatii, piscicultura si agrement.

Nu este de uitat amplul program de reimpadurire a zonelor care au fost afectate de defrisari masive, toate acestea scotand in evidenta un nou sistem eficient de utilizare a terenurilor. Dezvoltarea industriei fara dotarile necesare pentru epurarea apelor, a transformat marile rauri ale tarii (Mures Olt, Somes, Crisuri, Jiu) in rauri moarte sub aspectul consistentei ecosistemelor acvatice.

Interesant este ca din 1918 si pana in 1990 dezvoltarea economica a Romaniei s-a bazat in principal pe utilizarea excesiva a resurselor naturale de sol si subsol, in detrimentul lucrarilor de protectie si conservare a mediului. Nota de plata a romanilor a fost deosebit de impovaratoare mai ales sub aspectul conditiilor de viata si sanatate, care se deteriorau de la zi la zi.

Dupa 1990, prin distrugerea industriei si a agriculturii de tip intensiv, deci fara o interventie a omului in mod constient cu lucrari de protectie a mediul inconjurator, multi componenti ai mediului, intra intr-un proces de usoara auto- refeacere. Pacat ca pe acest trend nu am beneficiat din partea guvernelor post- decembrieste de politici si strategii pe termen mediu si lung, care sa sustina si sa amplifice procesul de auto- refacere a componentilor de mediu deteriorati anterior. Mai mult, s au initiat in mod insconstient proiecte de distrugere a fondului forestier in numeroase zone ale tarii, apoi de exploatare barbara a resurselor minerale (petrol, gaze naturale, minereuri etc), concomitent cu o lipsa totala de peocupare privind gestionarea corecta a deseurilor, protectia solului, protectia calitatii aerului si a apelor.

Putem spune ca aceste actiuni au agravat starea disfunctionala a componentilor de mediu care se razbuna crunt pe majoritatea comunitatilor umane din Romania, sub forme pe care anterior nu le am cunoscut. Astfel UE ne anunta ca anual in Romania mor peste 25000 oameni ca urmare a poluarii aerului, iar peste 1.500.000 de indivizi pe an se inbolnavesc de maladii incurabile si uneori necunoscute. S-au intensificat alunecarile de teren care ne distrug satele si terenurile agricole, inundatiile care afecteaza majoritatea localitatilor si terenurile agricole au devenit fregvente la ploi nesemnificative sub 20l/ mp in 24 ore. Distrugerile pe care comunitatile umane le suporta sunt datorate neglijentei sau necunoasterii prevederilor legale de catre cei indreptatiti legal sa le puna in practica, care le neglijeaza total.

Nu se iau nicun fel de masuri cu caracater preventiv pentru diminuarea pagubelor generate de schimbarile climatice, astfel ca, daca vom continua pe acest drum, vom deveni si mai saraci si mai neatractivi pentru investitorii externi. In aceste conditii se impune o noua abordare a relatiilor om-mediu inconjurator, pe care Partidul Ecologist Roman o promoveaza printr-o formula noua a parteneriatului durabil intre mediul inconjurator si comunitatile umane. Intreaga politica de protectie a mediului va trebui restructurata pe viitor daca dorim sa aducem prosperitatea in tara si sa ne conformam principiului dezvoltarii durabile, care consfinteste satisfacerea cerintelor generatiei actuale, fara a aduce atingeri aspiratiilor si conditiilor de viata generatiilor viitoare.

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>