Pe cat de innovatoare suna carnea viitorului 3D, pe atat de toxica ar putea fi

Pe cat de innovatoare suna carnea viitorului 3D, pe atat de toxica ar putea fi

Noi credem ca important este ca obtinerea artificiala sa fie confirmata ca NU produce efecte negative sau chiar mortale asupra consumatorului uman. Nu de alta dar, este demonstrat ca si actualul fast food din lume, realizat din improvizatii, afecteaza sanatatea consumatorilor sau chiar provoaca dependenta.
Impachetata intr-un mesaj ecologist, aceasta inovatie a carnii 3D, vrea sa reduca fondul de animale si pasari sacrificate pentru alimentatia omenirii.
✅ PER aduce in discutie si posibilele efecte economice: pretul la consumator, locuri de munca, gestionarea pe viitor a segmentelor ce urmeaza a fi inlocuite, asta tot in raport cu numarul mare de populatie, aflat in crestere.
Inlocuirea abatoarelor si a frigiderului cu imprimante 3D, suna intr-un mare fel, nu de alta, dar si imprimantele raman fara “toner”.
➡️ Sa fie realmente o solutie pentru omenire sau este doar un soi de “delicatesa” promovata ca trend culinar?
✅ Pana la noi clarificari, noi, ecologistii, continuam sa militam pentru produse naturale, pentru noi si copii nostri!
Danut Pop
Presedinte PER
Vremea plicurilor galbene a apus, este vremea îndrumărilor!

Vremea plicurilor galbene a apus, este vremea îndrumărilor!

✅ Judecătoarea Mădălina Elena Dardeci a reacționat pe facebook la interviul acordat de Jessica Kim, rezidentul regional al SUA pentru combaterea corupției în România și Bulgaria.
✅ Mădălina Elena Dârdeci:
“De la dna J.Kim, citire…
„De asemenea, am oferit îndrumare în funcție de nevoile din dosare, la cererea partenerilor. Am oferit consiliere pentru reforme procedurale și legislative, spre exemplu, prin promovarea reformelor țintite către asigurarea independenței Justiției”
1.Poate SUA nu a înțeles că eu, ca Judecator independent, nu sunt partener nici cu SUA, nici cu dna Kim și nici cu altcineva!
Eu, ca Judecator independent, nu am nevoie de îndrumare ca să pronunț soluția în dosar/soluțiile în dosare.
Vremea plicurilor galbene a apus, este vremea îndrumărilor, se pare…
Ceea ce SUA încearcă sa facă, inclusiv „prin lucrurile trăznite” spuse de dna Kim, demonstrează că se dorește o justiție NU INDEPENDENTĂ, ci DEPENDENTĂ „de anumiti păpușari”
Eu, ca Judecator independent, mă simt insultată de declarațiile dumneavoastră!
Încă mai sunt JUDECĂTORI în România”.
Mai multe detalii găsiți aici.
De Ziua națională a produselor agroalimentare românești, PER cere TVA 0 la produsele BIO si TRADITIONALE

De Ziua națională a produselor agroalimentare românești, PER cere TVA 0 la produsele BIO si TRADITIONALE

Ecologiștii (PER) cer mâncare ieftină și sănătoasă pentru români. 10 octombrie este „Ziua națională a produselor agroalimentare românești”. Cu această ocazie, autoritățile locale și județene organizeaza activități de conștientizare a importanței consumului de alimente românești proaspete, naturale și sănătoase.

Devenit o temă globală din ce în ce mai importantă în societatea actuală, cancerul constituie o problemă majoră de sănătate publică și în România. Profesorul Mircea Beuran arăta, în deschiderea Conferinţei Naţionale de Chiurgie 2015, că numărul cazurilor de cancer digestiv a crescut îngrijorător şi în România, acest tip de cancer situându-se pe poziția a doua atât la bărbați, cât și la femei, după cel pulmonar, respectiv cel din sfera genitală. Potrivit profesorului Beuran, acest tip de cancer a luat amploare odată cu adoptarea unui stil alimentar cu care genetic nu suntem acomodaţi.

Organismul nu mai face faţă excesului industrializării alimentare, astfel că hrana cu foarte mulţi conservanţi și aditivi alimentari pe care o consumăm nu mai poate fi metabolizată complet. În astfel de condiții, apare cât se poate de clar necesitatea unei reveniri la o alimentație sănătoasă, bazată de produse bio și tradiționale, cu care românii au fost obișnuiți de-a lungul secolelor și la care au renunțat din ce în ce mai mult în ultimii douăzeci de ani, sub presiunea comercializării agresive de produse alimentare cât mai ieftine, dar în același timp superprocesate industrial.

De aceea Guvernul are obligația de a lua măsuri urgente pentru încurajarea producătorilor autohtoni de alimente bio și tradiționale. Iar o primă măsură ar fi eliminarea TVA pentru produsele bio și tradiționale, pentru a le aduce la un preț competitiv, dând posibilitatea consumatorilor români să își protejeze sănătatea și dreptul la viață printr-o alimentație sănătoasă.

SEMNEAZA SI TU PETITIA: https://www.petitieonline.com/produse_bio_cu_tva_zero

Partidul Ecologist Român invită Alternativa la discuții

Partidul Ecologist Român invită Alternativa la discuții

Partidul Ecologist Român urmărește cu mare interes mișcările de pe scena politică românească. Constatăm cu regret reînvierea morților politici ca Gabriel Oprea, Victor Ponta, Dacian Cioloș sau Piedone, personaje cu legături obscure, care au trădat deja, așteptările românilor.
În același timp, salutăm constituirea mișcării civice “Alternativa”, o grupare nouă pe scenă politică din România, formată la inițiativa/ sub aripa fostului lider PMP, Radu Cristescu, actualmente unul dintre cei mai buni comunicatori politici.

Printre măsurile propuse de această mișcare, am regăsit și măsuri pe care, de-alungul timpului, Partidul Ecologist Român le-a recomandat ca soluții celor de la Putere. Pe lângă proiectele care ne aseamănă, mai constatăm și viziunea comună de a făuri “România curată” pornind dinspre diaspora spre țară, aducând românii la ei acasă. Mai mult, pentru că sloganul PER “Ecologizarea clasei politice” pare că îi stimulează pe liderii acestei mișcări, Partidul Ecologist Român, prin președinte Dănuț POP, lansează o invitație la discuții către liderii “Alternativa”, în vederea constituirii unui grup comun de lucru, pentru definitivarea unor proiecte solide, care să ducă cu- adevărat la ecologizarea clasei politice.

În încheiere, salutăm încă o data viziunea îndrăzneață a acestei mișcări civice și sperăm la o colaborare fructuoasă, pentru românii din țară și diaspora.

Birou de presă al PER

ASIGURAREA SILVICĂ – un instrument eficient de educare, prevenire și protejare atât a fondului silvic, cât și a mediului înconjurător

ASIGURAREA SILVICĂ – un instrument eficient de educare, prevenire și protejare atât a fondului silvic, cât și a mediului înconjurător

Garda Forestieră,  Radarul Pădurilor, Inspectorul Pădurii au apărut ca răspuns la agresivitatea cu care mafia lemnului a distrus pădurile din România. Înființate la presiunea celor care și-au făcut un crez din salvarea pădurilor, aceste instrumente s-au dovedit slabe, ca să nu spunem chiar ineficiente. Și asta pentru că legiuitorul, indiferent de culoarea lui politică, a făcut doar un exercițiu de imagine, fără să fie cu adevărat interesat  de combaterea fenomenului distructiv al defrișărilor.

Cu cât avem mai multe instituții de control și cu cât se reglementează, în mod haotic, mai mult, cu atât constatăm că drujbele pun la pământ noi și noi hectare de păduri virgine, intrând chiar și în ariile protejate.

Din dorința de a oferi un sistem eficient de protecție și dezvoltare a fondului silvic în România și, mai ales, de a genera o protecție reală a mediului înconjurător, Partidul Ecologist Român, în colaborare cu Asociația Profesioniștilor în Protecția Mediului Înconjurător, propune introducerea unui instrument deosebit de eficient, respectiv ASIGURĂREA SILVICĂ.

–                    Această asigurare va fi obligatorie și va reprezenta 1% din valoarea masei lemnoase care ar trebui să se regăsească pe un hectar silvic/forestier, conform datelor actuale existente din Cadastrul forestier

 

–                    Asigurarea se încheie între deținătorul de teren forestier, cu orice fel de titlu (proprietar/administrator privat sau de stat, inclusiv Romsilva), și Administrația Fondului de Mediu.

 

–                    Bani colectați vor fi folosiți atât pentru realizarea infrastructurii de monitorizare eficientă și în timp real a fondului forestier, cât mai ales pentru programele de reîmpădurire, fără a pune astfel niciun fel de presiune pe bugetul de stat.

 

–                     Deținătorii de terenuri cu fond forestier  care vor întreține și vor exploata acest fond în mod sustenabil vor beneficia, după doi ani, de reducerea cu 50% a valorii poliței de asigurare.

 

–                    Deținătorilor de terenuri cu fond forestier care vor încălca normele de întreținere și exploatare stabilite prin actele de reglementare li se va majora polița de asigurare de 50 de ori. În cazul unor abateri repetate, Autoritatea competentă din Ministerul Mediului va putea merge până la confiscarea fondului forestier pe care s-a constat încălcarea normelor de întreținere și/sau exploatare.

Aceasta ar fi o schiță a viitorului proiect legislativ pe care Partidul Ecologist Român își propune să-l promoveze ca pe un real sistem modern și eficient de educare, prevenire și protejare a fondului silvic și a mediului înconjurător.

Considerăm că Asigurarea Silvică nu este doar un instrument financiar, ci constituie o ASIGURARE de viață în sistem durabil atât pentru generațiile prezente, cât mai ales pentru generațiile viitoare.

 

 

„ROMÂNIA – GRÂNARUL EUROPEI” – Proiect de țară

„ROMÂNIA – GRÂNARUL EUROPEI” – Proiect de țară

De 26 de ani România tot pune carul înaintea boilor, deși nici măcar nu are ce căra cu el…

Degeaba investim în Educație, dacă trimitem tinerii să lucreze afară din țară! Degeaba investim în Sănătate, dacă ne otrăvim aerul și apa!

Degeaba dăm subvenții în agricultură, dacă noi importăm carnea și roșiile! Degeaba investim în StartUp-uri, dacă favorizăm marile corporații internaționale!

Degeaba vrem turism, dacă noi lăsăm tradițiile să moară!

Degeaba vrem să fim competitivi, dacă vrem să ne pricepem la toate!

Degeaba vrem să fim tigrul Europei, dacă nu avem nicio strategie pe termen lung!

Degeaba avem conducători, dacă gândesc de pe o zi pe alta!

agricultura

Pentru a rupe acest cerc vicios, Partidul Ecologist Român face un pas în față și propune națiunii proiectul de țară ”ROMÂNIA – GRÂNARUL EUROPEI”.

Scopul acestuia este să ofere o perspectivă, o direcție națiunii. Să fie un fir roșu pentru guvernările care se schimba după cum bate vântul electoratului. Un Proiect de țară nu este o promisiune de campanie, ci o aspirație a națiunii. Este ceea ce își propune țara să devină. Este o poveste frumoasă, un vis care te face să te ridici și să îl urmezi până ajungi la el. Din poziția de start ți se pare o Fata Morgana, dar, făcând pași concreți spre el, îl vei transforma în realitate. Un Proiect de țara te motivează, îți dă o direcție, îți dă speranță. În timp ce un Program de guvernare stabilește detaliile călătoriei, Proiectul de țară este destinația la care trebuie guvernele să ducă poporul.

 ”ROMÂNIA – GRÂNARUL EUROPEI” are trei direcții clare de acțiune:
1. Relansarea economică prin investiții în infrastructură
2. Concentrarea pe domenii economice favorabile
3. Oprirea deșertificării și anularea poluării

Pentru a ieși din rândul țărilor sărace, pentru a aduce nivelul de trai al românilor la cel din Uniunea Europeană, singura strategie serioasă pentru România este relansarea economică prin investiții. De la guvernele Boc încoace ne tot chinuim să strângem cureaua, facem creșteri economice spectaculoase prin austeritate, dar asta nu se simte deloc în buzunarul românului, că e pensionar, muncitor, profesor sau patron. Poate în cel al marilor corporații și al politicienilor corupți. Dacă vrem salarii europene în România, trebuie să introducem bani pe piața economică, nu să îi ținem ascunși la Banca Națională. Și, pentru aceasta, Statul Român trebuie să dezvolte o serie de proiecte care să dezvolte zone strategice și să dea de lucru mediului privat în realizarea acestora.

Mai departe, dacă vrem să gândim strategic, trebuie să facem o concentrare a acestor investiții în zone care ne aduc avantaj maxim pe piața europeană. Cu un mediu de afaceri extrem de subțire și fragil, pe care băncile evită să îl crediteze, România nu poate aștepta o competiție corectă cu marile corporații industriale multinaționale. De aceea, trebuie să folosim ”terenul” în favoarea noastră, ca pe vremurile de invazie. Câmpiile fertile, munții împăduriți, apele curate, acestea sunt avantaje naturale pe care le avem din belșug și necesită investiții mici, dar produc beneficii multiplicate. Stimulând agricultura, turismul, industriile alimentară și ușoară, ducem competiția pe un teren favorabil și egalizăm șansele cu care luptăm în ringul comercial european.

În proces, combatem poluarea și evităm deșertificarea. O fi România azi a cincea țară europeană la culturile și recolta de grâu, dar, în viitor, lucrurile se vor înrăutăți. Încălzirea globală accelerată transformă climatul țării noastre într-unul ”accentuat continental”, ceea ce înseamnă pericol major de deșertificare. Vedem cu ochiul liber că ploile din Oceanul Atlantic nu prea mai trec de Munții Carpați, ceea ce condamnă Câmpia României la deshidratare totală sub soarele verii și vânturile uscate.. Dacă nu vom lua măsuri urgente, în 20 de ani, Bucureștiul se va afla în mijlocul Deșertului Bărăgan. Și, nici Oltenia, nici Moldova nu se vor simți prea bine.

În concepția noastră, Statul trebuie să se implice și să asigure condiții favorabile pentru mediul de afaceri, atât acolo unde situații de criză o impun, cât și acolo unde se pot maximiza rezultatele pe termen lung, atât din punct de vedere social, cât și economic.

Relieful ne este cea mai mare comoară și cea mai ieftină cale spre prosperitate. Cum nu prea avem bani, trebuie să ne concentrăm pe zone în care investim puțin, dar scoatem mult. Agricultura a fost și este asul nostru din mânecă. Pe care, însă, îl lăsăm, de 26 de ani, la voia întâmplării și mai și riscăm să îl pierdem în curând, datorită deșertificării ce se insinuează pe sub nasul nostru plin de gaze de eșapament.

Concret, acest Proiect de țară presupune realizarea unei rețele naționale de canale și lacuri, care să asigure apa necesară pentru populație și agricultură în exteriorul lanțului carpatic. Aceasta va fi acompaniată de o rețea de perdele forestiere care să stabilizeze solul, să tempereze vânturile, să atenueze evaporarea și să proceseze bioxidul de carbon.

Vorbim despre o primă rețea de canale de irigații în Câmpia Română și Câmpia de Vest, care să asigure menținerea umidității și să transporte apa necesară irigațiilor pentru plantațiile agricole. Aceste canale vor fi alimentate dintr-o rețea de lacuri de depozitare construite în zonele de câmpie, pe o linie imaginară Craiova-București-Slobozia-Brăila. Alimentarea acestor lacuri de câmpie se va face din Dunăre și acumulările din munți, dar se va favoriza consumarea apei din Dunăre, ce va fi ”urcată” prin Canalul Dunăre-București. Se impune, apoi, o rețea de lacuri intermediare, în zona de dealuri, pentru ca stocul de apă să ne asigure necesarul urban și agricol în perioade severe de secetă. Iar în final, piesele de forță ale angrenajului vor fi lacurile de acumulare din munți, care vor stoca apa provenită din ploile oceanice care mai ajung până la noi, pentru a o putea distribui în restul țării.

Aceasta va fi ”datoria” Statului, să asigure condițiile pentru ca mediul privat să poată maximiza rezultatele din agricultură și industriile conexe. Serviciile de irigații vor fi asigurate de firme private, Statul fiind doar furnizor de apă, la costuri rentabile pentru ambele părți. Mai departe, piața se va regla de la sine.

Pe partea forestieră, râurile, canalele de irigații, lacurile vor fi jalonate cu fâșii forestiere. Orașele vor trebui ”înconjurate” cu păduri pe măsura poluării pe care o produc. În maxim 5 ani, România va trebui să își crească suprafața împădurită de la 29% la 40%. Și va trebui să facă acest lucru în special în zona de câmpie, unde abia 5% din suprafețe mai sunt cu păduri, ceea ce crește enorm viteza de deșertificare. În secolul trecut, comuniștii au despădurit câmpiile masiv, dar le-au înlocuit cu sistemul de irigații. Și pe atunci nici nu se confruntau cu valul de încălzire globală din zilele noastre. Acum, nu mai avem ploi, nu mai avem zăpezi, soarele arde, ca în cuptor, dar noi nu mai avem nici păduri, nici irigații.

Conform datelor oficiale, suprafața agricolă a României este de aproximativ 14,6 milioane de hectare, dintre care 9,4 milioane hectare sunt teren arabil. Înainte de 1989, suprafața rețelelor de irigații era de 3,2 milioane ha, în prezent, Ministerul agriculturii declară că avem ”amenajări de irigații” pe 2.997.000 ha.

Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare deține deja un sistem de baraje și canale care au fost construite încă din perioada interbelică. Din informațiile făcute publice, în prezent agenția oferă servicii de irigații doar pe 3-400.000 ha și declară că are o capacitate de deservire a 700.000 ha.

Agenția Domeniilor Statului are azi în administrare 320.000 ha de teren, majoritatea fiind in Bărăgan. Cel mai mare ”domeniu” este Insula Mare a Brăilei, care are 68.000 ha.

Canalul Dunăre-București este  deja inclus în strategia europeană de investiții și va beneficia de o finanțare de 800 milioane euro de la UE.

Sunt câteva date de pornire, de aici Statul Român trebuie să construiască o strategie de acțiune cu specialiști pe diversele domenii vizate. Bani se găsesc mereu, atunci când îți dorești să realizezi ceva. Se pot face împrumuturi, pentru că această investiție este generatoare de profit pe termen lung, pentru toată lumea. Se pot accesa fonduri europene. Dar, mai ales, sunt bani destui dacă cei implicați în administrație se opresc din furat. Se știe prea bine că în proiectele de infrastructură se investesc în realitate doar o treime din bani, celelalte două treimi ducându-se pe ”circuitul șpăgii în natură”, de la constructor până la ministru. Oprim această ”sângerare” și vom avea revelația că putem face de două ori mai multe lucruri decât până acum.

Un sistem de irigații bine pus la punct va duce la o agricultură eficientă. Acesta va aduce după sine locuri de muncă și hrană mai ieftină și sănătoasă. În jurul acestei prosperități agricole vor ”crește” și industriile conexe: zootehnia, pescuitul, serviciile de irigații, îngrășămintele, panificația. Dar va beneficia și sectorul energetic, care va produce curent electric mai ieftin, prin hidrocentralele de pe lacurile de acumulare și prin panourile solare ce ar putea fi montate deasupra canalelor de irigații. O dezvoltare în lanț a tuturor acestor sectoare va duce la importuri diminuate, exporturi crescute și, în consecință, la încasări mai mari la buget. Astfel, investiția Statului se va recupera și va aduce profit.

Extinderea suprafeței împădurite, în special în zona de câmpie, va duce la eliminarea pe timpul nopții a poluării de peste zi din marile orașe și le va sigura românilor aer oxigenat dis-de-dimineață. Perdelele forestiere vor stabiliza praful și îl vor ține departe de orașe. Aer curat, praf puțin, înseamnă cheltuieli mai puține cu sănătatea, oameni liniștiți și mai eficienți. Iar după ce își vor fi făcut treaba la ”uzina de epurare”, stejarii bătrâni vor aduce profituri și locuri de muncă în industria mobilei.

Românii vor deveni recunoscuți în Europa: ”Poporul acela sănătos și harnic, care muncea cândva la noi, dar acum ne hrănește și ne mobilează casele. O țară frumoasă, sănătoasă și prosperă!”