„ROMÂNIA – GRÂNARUL EUROPEI” – Proiect de țară

„ROMÂNIA – GRÂNARUL EUROPEI” – Proiect de țară

De 26 de ani România tot pune carul înaintea boilor, deși nici măcar nu are ce căra cu el…

Degeaba investim în Educație, dacă trimitem tinerii să lucreze afară din țară! Degeaba investim în Sănătate, dacă ne otrăvim aerul și apa!

Degeaba dăm subvenții în agricultură, dacă noi importăm carnea și roșiile! Degeaba investim în StartUp-uri, dacă favorizăm marile corporații internaționale!

Degeaba vrem turism, dacă noi lăsăm tradițiile să moară!

Degeaba vrem să fim competitivi, dacă vrem să ne pricepem la toate!

Degeaba vrem să fim tigrul Europei, dacă nu avem nicio strategie pe termen lung!

Degeaba avem conducători, dacă gândesc de pe o zi pe alta!

agricultura

Pentru a rupe acest cerc vicios, Partidul Ecologist Român face un pas în față și propune națiunii proiectul de țară ”ROMÂNIA – GRÂNARUL EUROPEI”.

Scopul acestuia este să ofere o perspectivă, o direcție națiunii. Să fie un fir roșu pentru guvernările care se schimba după cum bate vântul electoratului. Un Proiect de țară nu este o promisiune de campanie, ci o aspirație a națiunii. Este ceea ce își propune țara să devină. Este o poveste frumoasă, un vis care te face să te ridici și să îl urmezi până ajungi la el. Din poziția de start ți se pare o Fata Morgana, dar, făcând pași concreți spre el, îl vei transforma în realitate. Un Proiect de țara te motivează, îți dă o direcție, îți dă speranță. În timp ce un Program de guvernare stabilește detaliile călătoriei, Proiectul de țară este destinația la care trebuie guvernele să ducă poporul.

 ”ROMÂNIA – GRÂNARUL EUROPEI” are trei direcții clare de acțiune:
1. Relansarea economică prin investiții în infrastructură
2. Concentrarea pe domenii economice favorabile
3. Oprirea deșertificării și anularea poluării

Pentru a ieși din rândul țărilor sărace, pentru a aduce nivelul de trai al românilor la cel din Uniunea Europeană, singura strategie serioasă pentru România este relansarea economică prin investiții. De la guvernele Boc încoace ne tot chinuim să strângem cureaua, facem creșteri economice spectaculoase prin austeritate, dar asta nu se simte deloc în buzunarul românului, că e pensionar, muncitor, profesor sau patron. Poate în cel al marilor corporații și al politicienilor corupți. Dacă vrem salarii europene în România, trebuie să introducem bani pe piața economică, nu să îi ținem ascunși la Banca Națională. Și, pentru aceasta, Statul Român trebuie să dezvolte o serie de proiecte care să dezvolte zone strategice și să dea de lucru mediului privat în realizarea acestora.

Mai departe, dacă vrem să gândim strategic, trebuie să facem o concentrare a acestor investiții în zone care ne aduc avantaj maxim pe piața europeană. Cu un mediu de afaceri extrem de subțire și fragil, pe care băncile evită să îl crediteze, România nu poate aștepta o competiție corectă cu marile corporații industriale multinaționale. De aceea, trebuie să folosim ”terenul” în favoarea noastră, ca pe vremurile de invazie. Câmpiile fertile, munții împăduriți, apele curate, acestea sunt avantaje naturale pe care le avem din belșug și necesită investiții mici, dar produc beneficii multiplicate. Stimulând agricultura, turismul, industriile alimentară și ușoară, ducem competiția pe un teren favorabil și egalizăm șansele cu care luptăm în ringul comercial european.

În proces, combatem poluarea și evităm deșertificarea. O fi România azi a cincea țară europeană la culturile și recolta de grâu, dar, în viitor, lucrurile se vor înrăutăți. Încălzirea globală accelerată transformă climatul țării noastre într-unul ”accentuat continental”, ceea ce înseamnă pericol major de deșertificare. Vedem cu ochiul liber că ploile din Oceanul Atlantic nu prea mai trec de Munții Carpați, ceea ce condamnă Câmpia României la deshidratare totală sub soarele verii și vânturile uscate.. Dacă nu vom lua măsuri urgente, în 20 de ani, Bucureștiul se va afla în mijlocul Deșertului Bărăgan. Și, nici Oltenia, nici Moldova nu se vor simți prea bine.

În concepția noastră, Statul trebuie să se implice și să asigure condiții favorabile pentru mediul de afaceri, atât acolo unde situații de criză o impun, cât și acolo unde se pot maximiza rezultatele pe termen lung, atât din punct de vedere social, cât și economic.

Relieful ne este cea mai mare comoară și cea mai ieftină cale spre prosperitate. Cum nu prea avem bani, trebuie să ne concentrăm pe zone în care investim puțin, dar scoatem mult. Agricultura a fost și este asul nostru din mânecă. Pe care, însă, îl lăsăm, de 26 de ani, la voia întâmplării și mai și riscăm să îl pierdem în curând, datorită deșertificării ce se insinuează pe sub nasul nostru plin de gaze de eșapament.

Concret, acest Proiect de țară presupune realizarea unei rețele naționale de canale și lacuri, care să asigure apa necesară pentru populație și agricultură în exteriorul lanțului carpatic. Aceasta va fi acompaniată de o rețea de perdele forestiere care să stabilizeze solul, să tempereze vânturile, să atenueze evaporarea și să proceseze bioxidul de carbon.

Vorbim despre o primă rețea de canale de irigații în Câmpia Română și Câmpia de Vest, care să asigure menținerea umidității și să transporte apa necesară irigațiilor pentru plantațiile agricole. Aceste canale vor fi alimentate dintr-o rețea de lacuri de depozitare construite în zonele de câmpie, pe o linie imaginară Craiova-București-Slobozia-Brăila. Alimentarea acestor lacuri de câmpie se va face din Dunăre și acumulările din munți, dar se va favoriza consumarea apei din Dunăre, ce va fi ”urcată” prin Canalul Dunăre-București. Se impune, apoi, o rețea de lacuri intermediare, în zona de dealuri, pentru ca stocul de apă să ne asigure necesarul urban și agricol în perioade severe de secetă. Iar în final, piesele de forță ale angrenajului vor fi lacurile de acumulare din munți, care vor stoca apa provenită din ploile oceanice care mai ajung până la noi, pentru a o putea distribui în restul țării.

Aceasta va fi ”datoria” Statului, să asigure condițiile pentru ca mediul privat să poată maximiza rezultatele din agricultură și industriile conexe. Serviciile de irigații vor fi asigurate de firme private, Statul fiind doar furnizor de apă, la costuri rentabile pentru ambele părți. Mai departe, piața se va regla de la sine.

Pe partea forestieră, râurile, canalele de irigații, lacurile vor fi jalonate cu fâșii forestiere. Orașele vor trebui ”înconjurate” cu păduri pe măsura poluării pe care o produc. În maxim 5 ani, România va trebui să își crească suprafața împădurită de la 29% la 40%. Și va trebui să facă acest lucru în special în zona de câmpie, unde abia 5% din suprafețe mai sunt cu păduri, ceea ce crește enorm viteza de deșertificare. În secolul trecut, comuniștii au despădurit câmpiile masiv, dar le-au înlocuit cu sistemul de irigații. Și pe atunci nici nu se confruntau cu valul de încălzire globală din zilele noastre. Acum, nu mai avem ploi, nu mai avem zăpezi, soarele arde, ca în cuptor, dar noi nu mai avem nici păduri, nici irigații.

Conform datelor oficiale, suprafața agricolă a României este de aproximativ 14,6 milioane de hectare, dintre care 9,4 milioane hectare sunt teren arabil. Înainte de 1989, suprafața rețelelor de irigații era de 3,2 milioane ha, în prezent, Ministerul agriculturii declară că avem ”amenajări de irigații” pe 2.997.000 ha.

Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare deține deja un sistem de baraje și canale care au fost construite încă din perioada interbelică. Din informațiile făcute publice, în prezent agenția oferă servicii de irigații doar pe 3-400.000 ha și declară că are o capacitate de deservire a 700.000 ha.

Agenția Domeniilor Statului are azi în administrare 320.000 ha de teren, majoritatea fiind in Bărăgan. Cel mai mare ”domeniu” este Insula Mare a Brăilei, care are 68.000 ha.

Canalul Dunăre-București este  deja inclus în strategia europeană de investiții și va beneficia de o finanțare de 800 milioane euro de la UE.

Sunt câteva date de pornire, de aici Statul Român trebuie să construiască o strategie de acțiune cu specialiști pe diversele domenii vizate. Bani se găsesc mereu, atunci când îți dorești să realizezi ceva. Se pot face împrumuturi, pentru că această investiție este generatoare de profit pe termen lung, pentru toată lumea. Se pot accesa fonduri europene. Dar, mai ales, sunt bani destui dacă cei implicați în administrație se opresc din furat. Se știe prea bine că în proiectele de infrastructură se investesc în realitate doar o treime din bani, celelalte două treimi ducându-se pe ”circuitul șpăgii în natură”, de la constructor până la ministru. Oprim această ”sângerare” și vom avea revelația că putem face de două ori mai multe lucruri decât până acum.

Un sistem de irigații bine pus la punct va duce la o agricultură eficientă. Acesta va aduce după sine locuri de muncă și hrană mai ieftină și sănătoasă. În jurul acestei prosperități agricole vor ”crește” și industriile conexe: zootehnia, pescuitul, serviciile de irigații, îngrășămintele, panificația. Dar va beneficia și sectorul energetic, care va produce curent electric mai ieftin, prin hidrocentralele de pe lacurile de acumulare și prin panourile solare ce ar putea fi montate deasupra canalelor de irigații. O dezvoltare în lanț a tuturor acestor sectoare va duce la importuri diminuate, exporturi crescute și, în consecință, la încasări mai mari la buget. Astfel, investiția Statului se va recupera și va aduce profit.

Extinderea suprafeței împădurite, în special în zona de câmpie, va duce la eliminarea pe timpul nopții a poluării de peste zi din marile orașe și le va sigura românilor aer oxigenat dis-de-dimineață. Perdelele forestiere vor stabiliza praful și îl vor ține departe de orașe. Aer curat, praf puțin, înseamnă cheltuieli mai puține cu sănătatea, oameni liniștiți și mai eficienți. Iar după ce își vor fi făcut treaba la ”uzina de epurare”, stejarii bătrâni vor aduce profituri și locuri de muncă în industria mobilei.

Românii vor deveni recunoscuți în Europa: ”Poporul acela sănătos și harnic, care muncea cândva la noi, dar acum ne hrănește și ne mobilează casele. O țară frumoasă, sănătoasă și prosperă!”

 

Cristian Anghel, candidatul PER la CL Baia Mare și CJ Maramureș

Cristian Anghel, candidatul PER la CL Baia Mare și CJ Maramureș

Fostul primar al municipiului Baia Mare, timp de 18 ani, Cristian Anghel, s-a înscris în Partidul Ecologist Român (PER) şi a devenit vicepreşedintele formaţiunii, fiind prezentat, sâmbătă, ca şi candidat pentru CL Baia Mare, CJ şi, posibil, pe listele parlamentare din toamnă.

“Încercăm să facem o construcţie durabilă a PER la nivel politic şi nu numai. În Maramureş, încercăm să revitalizăm activitatea la nivelul filialei teritoriale, şi cred că vom avea colegi care să fie competenţi şi să ştie ce au de făcut. Opţiunea mea pentru acest partid n-a fost o opţiune simplă, am încercat să analizez mai multe variante şi, practic, am fost cumva nevoit să iau o asemenea decizie, aşteptând destul de mult semnale din partea zonei în care am activat 24 de ani, adică zona liberală” a precizat, sâmbătă, Cristian Anghel, într-o conferinţă de presă susţinută la sediul PER Maramureş.

12794740_1099555426734637_5931390383998645304_o

Avem solutia pentru RATB!

Avem solutia pentru RATB!

Partidul Ecologist Roman s-a tinut de cuvânt si a finalizat proiectul referitor la reducerea TVA-ului la transportul public de persoane, de la 24 la 9 la suta, pentru ca legea sa poata intra cât mai repede pe agenda sesiunii parlamentare de toamna. Nu putem însa sa nu remarcam ca timp de aproape doua luni, niciun factor de raspundere responsabil în domeniu nu s-a aratat interesat de subiect, chiar daca situatia de la RATB este mai mult decât precara si multe alte regii/societati din tara care administreaza transportul public nu se simt nici ele bine. Partidul Ecologist Roman a atras atentia asupra pericolului reprezentat de reducerea sau încetarea activitatii acestor regii sau societati: mii de salariati ajunsi someri peste noapte, sufocarea bugetului rezervat asigurarilor sociale (în sarcina caruia va cadea plata salariilor compensatorii, a ajutoarelor de somaj si de caldura etc), diminuarea accesibilitatii ceta?enilor la transportul în comun. Solutia propusa de PER nu numai ca evita toate acestea, dar si permite RATB-ului sa redevina, într-un timp relativ scurt, o regie care sta pe propriile sale picioare, capabila sa asigure miilor de salariati locuri de munca sigure si mijloace de transport civilizate (la un pret convenabil) milioanelor de bucuresteni. Înca de acum doua luni, presedintele de sedinta al CGMB, prim-vicepresedintele Partidului Ecologist Roman Cristinel Deaconescu, a reclamat situatia disperata a RATB. O regie aflata cu un picior în groapa din cauza legislatiei aberante care obliga RATB sa acorde gratuitati sau reduceri de tarife pentru mai multe categorii, iar dupa aceea pretinde regiei sa plateasca TVA pentru toate aceste facilitati! TVA platit pentru sume neîncasate vreodata de RATB! Jumatate din datoria actuala a RATB (aproximativ 100 de milioane de lei, plus dobânzi de 104 milioane de lei si penalitati de 68,5 milioane de lei la începutul lunii iulie a.c.) reprezinta efectul acestor legi speciale (sase la numar, date între anii 1990 si 2005) si niciun guvern nu a catadicsit sa rezolve problema. Corectarea aberatiei legislative referitoare de plata TVA pentru reducerile si gratuitatile oferite de RATB, plus diminuarea TVA-ului la 9 procente pentru sumele încasate în mod real de RATB sunt solutiile viabile propuse de Partidul Ecologist Roman. Nu ne intereseaza gargara politica si nici umplerea pusculitelor de partid prin “mulgerea” regiilor, asa cum s-a întâmplat pâna acum, indiferent de culoarea politica a partidelor ajunse la putere. Identificâm problemele si propunem solutii concrete si aplicabile si ne asteptam ca factorii politici decidenti sa le ia în calcul, sau în caz contrar sa explice în mod public din ce motiv anume le resping. Partidul Ecologist Roman a avansat ideea, a facut proiectul, mai ramâne doar ca Parlamentul sa adopte o lege menita sa transforme o regie falimentara într-una profitabila, care îsi plateste datoriile catre stat si este capabila sa le asigure bucurestenilor, la preturi accesibile tuturor, un transport public civilizat.
Birou de Presa PER