Efectele violente ale modificărilor climatice

După cum era de așteptat, în această perioadă de manifestări violente ale procesului modificărilor climatice, au început să se producă și fenomenele hidro-meteorologice periculoase. Iată că s-au produs mai multe tornade, fenomen unic sau rarisim pentru teritoriul țării noastre, iar ploile torențiale produc inundații catastrofale pe mai toate râurile.
Multe localități rurale, dar și orașe sunt inundate de apele revărsate al râurilor ce au albiile colmate din cauza defrișărilor, inundații care aduc dezastrul cel mare pentru foarte multe comunități umane. Vedem gospodării distruse din cauza alunecărilor de teren, apoi din cauza inundațiilor, drumuri și poduri distruse, culturi agricole compromise total și ce este mai rău, vedem oameni simpli ajunși în pragul disperării, din ochii cărora curg șiroaie de lacrimi, căci abia acum constată că pasivitatea lor are un preț groaznic pentru viitorul lor, adică le oferă statutul de sinistrat, statut care prin sistemul de accepțiune al autorităților române este similar cu statutul de golan.
Efectele dezastrului abia acum încep să se arate, poate ceva mai pregnant după ce apele revărsate se vor retrage total în matca lor firească. Atunci vom putea inventaria în tihnă câte gospodării au fost distruse total, câte avariate, ce bunuri materiale a pierdut fiecare familie sinistrată, ce pagube vom avea pe câmpul pe care am semănat hrana în care ne punem toată speranța existenței noastre de mâine. Vom mai afla câți oameni au murit datorită furiei apelor, câți au fost dați dispăruți, ce animale din ogrăzi am pierdut etc. etc.
Vom afla de la autoritățile de resort niște cifre și vom auzi o mulțime de suspine, de plânsete, urlete de durere sau chiar blestemele rostite de oamenii care au fost cel mai greu năpăstuiți. Statistica nu ne va putea însă prezenta ce boli vor afecta pe oamenii din zonele calamitate, ce costuri urmează să plătească toți cei năpăstuiți de furia apelor pentru a repune cât de cât, propria gospodărie în stare de funcționare, ce cheltuieli vor trebui să suporte comunitățile umane afectate pentru refacerea drumurilor, a podurilor sau a altor obiective distruse de ape. Toate acestea vor fi trecute de autorități sub o tăcere strictă.
Este necesar să înțelegem acum, chiar și sub starea această de lăcrimare profundă, că dacă nu vom fi capabili să înțelegem și mai ales să ne atribuim rolul de cetățean educat care se implică responsabil în problemele comunității, se va duce de râpă totul. Eu am speranța că aceste lecții de viață pe care le trăim acum mai ales datorită indiferenței noastre, ne vor fi suficiente și vom ști să tragem învățămintele care se cuvin, așa cum zice proverbul: DĂ-I DOAMNE ROMÂNULUI MINTEA CEA DE PE URMĂ.