Fenomenul modificărilor sau al schimbărilor climatice constă în producerea și manifestarea atipică a principalilor parametrii climatici (termici, pluviometrici eolieni etc.), care au început să evolueze în afara ecarturilor minime și maxime cunoscute, comparativ cu tipologia regimului climatic preexistent al unei regiuni sau zone.
Schimbări climatice afectează în mod continuu configurația continentelor, nivelul oceanului planetar, distribuția așezărilor umane și a populației din zonele costiere și/sau litorale, schimbă repartiția teritorială a zonelor agricole tradiționale, afectează principalele resurse de hrană și apă ale comunităților umane și contribuie la schimbări radicale la nivelul mentalului colectiv și al comportamentului uman tradițional, putând genera convulsii sociale și mai ales conflicte de tip antagonic nu numai la nivel zonal sau regional ci chiar planetar.
Efectul acestor dezastre naturale va fi multiplu și greu cuantificabil, afectând viața, sănătatea, siguranța existențială a omului, bunurile lui materiale, libertatea și bunăstarea individului, conducând la o sărăcire în masă a tuturor comunităților umane din România.
Pentru diminuarea efectelor distructive ale acestor dezastre anticipate provocate de schimbările climatice, se impune o nouă abordare a tot ceea ce înseamnă sisteme de amenajare complexă a teritoriului, pornind de la amenajarea complexă a bazinelor hidrografice și legat de acestea la o nouă abordare chiar a regionalizării teritoriului administrativ-teritorial al țării.
Această luptă trebuie să înceapă prin inhibarea cauzelor generatoare ale disfuncțiilor climatice asupra teritoriului și nu de la combaterea efectelor distructive pe care le generează schimbările climatice într-o anumită zonă. Iată o nouă abordare pe care PER solicită să o luăm în calcul, respectiv un nou mod de utilizare și/sau folosire al terenului din cadrul fiecărui bazin hidrografic în parte, abordând în mod distinct cu soluții adecvate fiecare treaptă de relief pe care se desfășoară bazinele hidrografice.
Astfel, prin elaborarea unor strategii și politici eficiente de protecție a mediului înconjurător, va trebui să procedăm la dezvoltarea unui nou ansamblu al fondului forestier pe cel puțin 65% din suprafața montană ocupată de un bazin hidrografic, în care să predomine alături de speciile arboricole autohtone, noi specii adaptate la noul regim climatic. În zonele deluroase acest procent trebuie asigurat în proporție de minim 50%, iar în zonele de șes/câmpie să se situeze între 20 și 25%.
La acest uriaș efort investițional va trebui să dezvoltăm o legislație nouă care să asigure stimularea, protecția și un sistem eficient și complex pentru întreținerea și exploatarea acestor noi amenajamente teritoriale care vor avea rolul pe de o parte de a reduce coeficienții scurgerii naturali ai apei de la nivelul solului până la valori apropiate de cele naturale, iar pe de altă parte, de inhibare și stabilizare a proceselor erozionale.
Concomitent este necesar ca să asigurăm promovarea unor lucrări de gospodărire a apelor care să contribuieatât la regularizarea scurgerii debitelor de apă, cât și la asigurarea stocurilor de apă ce urmează a fi utilizate în perioadele cu secete acute care se vor succeda la nivelul fiecărui anotimp. Aceste lucrări care necesită a fi promovate cu prioritate, vor putea contribui la practicarea unei agriculturi sigure, vor genera dezvoltarea industriei hidroenergetice, vor permite dezvoltarea unei pisciculturi de tip intensiv și vor asigura dezvoltarea zonelor învecinate ca obiective turistice și de agrement de un mare interes local și regional.
Trebuie înțeles că investițiile în domeniul protecției mediului înconjurător care să poată preîntâmpina și efectele dezastroase ale modificărilor climatice la care suntem cu toți martori, reprezintă cheia succesului în dezvoltarea unui parteneriat durabil între comunitățile umane și mediul înconjurător.
Prof.dr.univ. Mircea Vintilescu
Vicepreședinte PER